Abstract:
Designul interior contemporan din spațiul est-european poate fi un vector activ pentru valorificarea patrimoniului cultural, prin reinterpretarea motivelor, materialelor și simbolurilor tradiționale într-o formă adaptată nevoilor actuale. Patrimoniul cultural depășește dimensiunea istorică, reprezentând un instrument de afirmare identitară, de educație culturală și de consolidare socială. Prin abordări conceptuale, spațiile tradiționale pot fi transformate astfel încât să răspundă cerințelor contemporane fără a-și pierde autenticitatea. Studiul evidențiază modul în care reinterpretarea variază în funcție de specificul național. În Republica Moldova și România, motivele geometrice și simbolurile precum pomul vieții sunt simplificate și integrate în panouri decorative, mobilier sau textile, păstrând echilibrul estetic și cromatic. În Ucraina, broderia vyshyvanka și simbolurile geometrice sunt transpuse în grafici murale și materiale textile moderne, accentuând identitatea puternică. În Rusia, ornamentul floral bogat și cromatica intensă sunt abstractizate în pattern-uri grafice, integrând tradiția în contexte urbane minimaliste și industriale. Lucrarea subliniază importanța păstrării esenței patrimoniului prin selecție critică, abstractizare și integrare estetică, evitând decorativismul excesiv sau uniformizarea globală. Intervențiile trebuie să fie compatibile cu materialele tradiționale, vizibil diferențiate de elementele noi și să permită un dialog armonios între trecut și prezent. Prin această abordare, designul interior devine un instrument strategic pentru reafirmarea identității culturale, stimularea inovației și crearea de spații funcționale, estetice și durabile, care reflectă atât memoria istorică, cât și nevoile contemporane ale utilizatorilor.