Analiza reprezentării succesorale în vechea și noua reglementare a Codului civil

Abstract

Reprezentarea succesorală, ca excepție de la principiul proximității gradului de rudenie poate fi menționată reprezentarea succesorală. Potrivit alin. (3) art. 2178 CC RM, locul descendentului decedat la momentul deschiderii moştenirii îl ocupă descendenții acestuia. În doctrină, reprezentarea succesorală a fost definită ca fiind un beneficiu instituit de lege în virtutea căruia unul sau mai mulți moştenitori legali de un grad mai îndepărtat numit reprezentant urcă în gradul, locul şi în drepturile ascendentului său numit reprezentat care este decedat la momentul deschiderii moştenirii, pentru a culege partea ce i s-ar fi cuvenit acestuia din moştenire, dacă s-ar mai fi aflat în viaţă. Utilitatea instituției reprezentării succesorale rezidă în evitarea unor posibile consecințe inechitabile ale principiului proximității gradului de rudenie. Astfel, spre exemplu, un nepot al defunctului (rudă de gradul II) poate culege o parte a moştenirii de rând cu copiii în viață ai defunctului (rude de gradul I), dacă ascendentul său (copil al defunctului) nu este în viață la data deschiderii succesiunii.

Representation in succession, as an exception to the principle of proximity of kinship, may be cited. According to paragraph (3) of Article 2178 of the Civil Code of the Republic of Moldova, the place of a descendant who has died at the time of the opening of the succession is taken by that descendant’s descendants. In legal doctrine, succession by representation has been defined as a benefit established by law whereby one or more legal heirs of a more distant degree, designated as representatives, ascend to the degree, place, and rights of their ascendant, designated as the represented party, who is deceased at the time of the opening of the succession, in order to receive the share of the inheritance that would have been due to the represented person had they still been alive. The utility of the institution of succession representation lies in avoiding possible inequitable consequences of the principle of proximity of kinship. Thus, for example, a grandchild of the deceased (a second-degree relative) may receive a share of the estate alongside the deceased’s living children (first-degree relatives), if their ascendant (the deceased’s child) is not alive at the time of the opening of the succession.