Moștenirea legală ca și instituție reușește să formeze unul dintre cei mai complecși stâlpi de bază a ramurii de drept civil, oferind o siguranță mai imensă în transmiterea patrimoniului defunctului către persoanele chemate de la moștenire prin lege, ori prin testament. Modalitatea prin care legiuitorul nostru reglementează clasele de moștenitori reușește să demonstreze întreaga concepție asupra familiei, asupra proximității legăturilor de rudenie, dar și asupra unui echilibru dintre interesele individuale și cele sociale. Astfel, dreptul succesoral continuă să-și construiască o alee către modelul European, și să se alinieze din ce în ce mai mult, în special prin reformele recente ale Codului civil. Intrarea în vigoare, la 1 aprilie 2026, a noilor dispoziții privind moștenirea legală reprezinntă un salt semnificativ în modernizarea devoluțiunii legale, prin introducerea unei structuri mai organizate, mai previzibile și mai apropiate de rigorile actuale ale practicii judiciare. Prezentul articol își propune să analizeze comparativ reglementarea claselor de moștenitori în vechea și noua redactare a Codului civil al Republicii Moldova, cu evidențierea principalelor diferențe de structură, de conținut normativ și de efect juridic, sau rezultat urmărit. În același timp, analiza va urmări relevarea îmbunătățirilor aduse de noua reglementare, inclusiv prin raportare la diferite soluții consacrate în dreptul comparat.
Intestate succession, as a legal institution, serves as one of the most complex pillars of civil law, providing a robust framework for the devolution of a decedent’s estate to those entitled to inherit by operation of law or through testamentary disposition. The manner in which the legislator regulates the classes of heirs reflects the overarching conception of the family unit, the proximity of kinship, and the delicate balance between individual interests and social policy. Consequently, succession law continues to pave its way toward the European model, aligning itself more closely with international standards, particularly through recent reforms to the Civil Code. The entry into force, on April 1, 2026, of the new provisions governing intestate succession represents a significant leap in the modernization of legal devolution. This shift introduces a more organized, predictable structure that is better attuned to the current demands of judicial practice. This article aims to provide a comparative analysis of the classes of heirs under the previous and the newly amended versions of the Civil Code of the Republic of Moldova. It highlights the primary differences in structure, normative content, and legal effect. Simultaneously, this analysis seeks to reveal the improvements brought about by the new regulations, referencing various solutions established in comparative law.