Pentru această teză de licență, am ales să aprofundez o problemă destul de actuală și vizibilă din ingineria traficului modern: siguranța pietonilor și a celorlalți utilizatori vulnerabili în localitățile care sunt, practic, tăiate în două de drumuri naționale foarte aglomerate. Ca zonă de studiu, m-am concentrat pe un caz concret, și anume sectorul drumului național DN R1, cuprins între kilometrul 20+000 și 23+750, zonă care traversează intravilanul municipiului Strășeni. Obiectivul meu principal a fost nu doar să evaluez cât de sigură este această porțiune de drum pentru pietoni, ci mai ales să propun soluții practice și viabile pentru a remedia problemele identificate. În prima parte a cercetării, am analizat impactul direct pe care l-a avut reabilitarea și lărgirea acestei infrastructuri la patru benzi de circulație. Este clar că, din perspectiva capacității de preluare a unui trafic aflat în continuă creștere, această modernizare a fost absolut justificată și necesară. Totuși, ceea ce am observat pe teren și din datele culese este că această reconfigurare geometrică a adus cu sine un dezavantaj major: a generat noi puncte de conflict destul de periculoase între fluxurile de mașini aflate în tranzit, care adesea circulă cu o viteză ridicată, și mișcările pietonale ale localnicilor. Aplicând o metodologie riguroasă de evaluare, am reușit să scot în evidență deficiențele actuale de proiectare și de organizare a traficului, deficiențe care, în prezent, îi expun pe pietoni la riscuri majore de accidentare. Pentru a nu rămâne doar la stadiul de constatare a problemelor, m-am bazat pe datele de trafic măsurate și pe analiza atentă la fața locului pentru a elabora un set concret de măsuri tehnice. Aceste soluții de "terapie a siguranței" sunt adaptate perfect la specificul sectorului analizat din Strășeni. Intervențiile propuse de mine vizează în primul rând un management mult mai eficient al vitezei, reconfigurarea și securizarea spațiilor de traversare, precum și implementarea unor elemente moderne de semnalizare și de separare fizică a fluxurilor de circulație. Mai mult, pentru a demonstra că aceste intervenții nu sunt doar niște concepte teoretice sau idealiste, am inclus în teză și o analiză cost-beneficiu, confirmând astfel viabilitatea lor tehnică și economică. În concluzie, recomandările formulate în această lucrare oferă un cadru aplicabil și realist pentru optimizarea infrastructurii rutiere din zonele urbane. Mesajul central pe care doresc să îl transmit este că mobilitatea eficientă și tranzitul auto nu trebuie să excludă siguranța oamenilor; ele pot și trebuie să coexiste pentru a oferi un nivel maxim de protecție tuturor participanților la trafic.
For this bachelor's thesis, I chose to delve into a highly topical and visible issue in modern traffic engineering: the safety of pedestrians and other vulnerable road users in towns that are practically cut in half by heavily congested national roads. As a study area, I focused on a specific case, namely the section of the DN R1 national road between kilometers 20+000 and 23+750, which crosses the built-up area of the Strășeni municipality. My main objective was not only to evaluate how safe this road section truly is for pedestrians but, more importantly, to propose practical and viable solutions to address the identified issues. In the first part of the research, I analyzed the direct impact of rehabilitating and widening this infrastructure to four traffic lanes. It is clear that, from the perspective of accommodating a continuously growing traffic volume, this modernization was absolutely justified and necessary. However, what I observed on the ground and from the collected data is that this geometric reconfiguration brought a major disadvantage: it generated new, quite dangerous conflict points between the transit traffic flows, which often travel at high speeds, and the local pedestrian movements. By applying a rigorous evaluation methodology, I managed to highlight the current design and traffic management deficiencies, which currently expose pedestrians to major risks of accidents. In order not to stop at merely identifying the problems, I relied on measured traffic data and careful on-site analysis to develop a concrete set of technical measures. These remedial safety solutions are perfectly adapted to the specifics of the analyzed sector in Strășeni. My proposed interventions primarily aim at much more efficient speed management, the reconfiguration and securing of crossing areas, as well as the implementation of modern signaling elements and the physical separation of traffic flows. Furthermore, to demonstrate that these interventions are not just theoretical or idealistic concepts, I also included a cost-benefit analysis in the thesis, thus confirming their technical and economic viability. In conclusion, the recommendations formulated in this paper provide an applicable and realistic framework for optimizing road infrastructure in urban areas. The central message I want to convey is that efficient mobility and vehicular transit must not exclude human safety; they can and must coexist to offer a maximum level of protection for all road users.
Except where otherwise noted, this item's license is described as Attribution-NonCommercial-NoDerivs 3.0 United States