Articolul reflectă un studiu teoretico-practic centrat pe educația muzeală ca dimensiune importantă în procesul de formare profesională și culturală a studenților-arhitecți, contribuind la dezvoltarea conștiinței estetice și a sensibilității artistice, premise definitorii pentru afirmarea și cultivarea identității culturale. În contextul actual al educației bazate pe experiență și interdisciplinaritate, muzeul se afirmă ca mediu propice de învățare, menit să favorizeze receptarea și înțelegerea operelor artistice, istorice și arhitecturale prin interacțiunea directă dintre știință, artă și patrimoniu. Studiul urmărește elucidarea importanței educației muzeale în formarea identității culturale a studenților-arhitecți prin dezvoltarea conștiinței estetice și a sensibilității artistice. Metodologia aplicată a inclus analiza teoretică a literaturii de specialitate, studii de caz realizate în cadrul activităților formale și nonformale, observația participativă, fotofixări și interviuri semistructurate cu studenți și cadre didactice. Rezultatele obținute au demonstrat sporirea competențelor la nivel de cunoaștere, aplicare și integrare a studenților-arhitecți, privind realizarea educației muzeale care asigură fortificarea conexiunilor dintre tradiție și inovație reflectate în arhitectură, artă și patrimoniu cultural, contribuind astfel la formarea unor profesioniști creativi, flexibili și conștienți de responsabilitatea lor față de trecut, prezent și viitor.
The article presents a theoretical and practical study focused on museum education as a key dimension in the professional and cultural formation of architecture students, contributing to the development of aesthetic awareness and artistic sensitivity—fundamental premises for the affirmation and cultivation of cultural identity. In the current context of experience-based and interdisciplinary education, the museum emerges as a favorable learning environment that facilitates the perception and understanding of artistic, historical, and architectural works through the direct interaction between science, art, and heritage. The study aims to elucidate the importance of museum education in shaping the cultural identity of architecture students by fostering aesthetic consciousness and artistic sensitivity. The applied methodology included theoretical analysis of the specialized literature, case studies carried out within formal and non-formal activities, participatory observation, photographic documentation, and semi-structured interviews with students and academic staff. The results obtained demonstrated an increase in the students’ knowledge, application, and integration competencies regarding museum education, which strengthens the connection between tradition and innovation as reflected in architecture, art, and cultural heritage. Consequently, this process contributes to the formation of creative, adaptable professionals who are aware of their responsibility toward the past, present, and future.