Abstract:
Drojdia reziduală de bere, un subprodus generat în urma procesului de fermentație, reprezintă un deșeu valoros, cu un potențial semnificativ de utilizare în diverse industrii. Tratamentul acesteia implică mai multe etape tehnologice, care includ colectarea imediată după fermentație, stabilizarea, prelucrarea și conversia în produse valoroase. În prima fază, drojdia este separată de lichidul de fermentație și este stabilizată pentru a preveni deteriorarea. Tehnici avansate de uscare, cum ar fi uscarea prin pulverizare, sunt utilizate pentru a păstra valorile nutriționale, iar enzimele proteolitice, cum sunt Flavourzyme și Protamex, sunt aplicate pentru a îmbunătăți disponibilitatea proteinelor. Aceste extracte proteice pot fi folosite atât în alimentație, cât și în furaje pentru animale. În plus, drojdia reziduală are aplicații în industria chimică și biotehnologică, cum ar fi fabricarea de bioplastice. Valorificarea acestui deșeu contribuie la creșterea sustenabilității industriale, reducând impactul negativ asupra mediului și sprijinind economia circulară.