Proiectarea interioarelor apartamentelor folosind neurodesignul

Abstract

Proiectul de cercetare are ca direcție principală aplicarea coerentă a principiilor neurodesignului în amenajarea spațiilor rezidențiale, având în vedere impactul direct al mediului construit asupra stării psihologice, confortului emoțional și echilibrului senzorial al utilizatorilor. Neurodesignul este abordat ca o direcție interdisciplinară aflată la răscruce designului interior cu neuroștiințele, psihologia mediului și ergonomia, oferind o perspectivă extinsă asupra proiectării, care depășește abordările tradiționale centrate exclusiv pe estetică sau funcționalitate. În această viziune, interiorul locuinței nu este tratat ca un simplu cadru fizic, dar ca un mediu activ, cu capacitatea de a influența constant procesele cognitive, emoționale și fiziologice ale individului. Lucrarea pornește de la premisa că spațiul de locuit are un rol esențial în menținerea echilibrului psihofiziologic, influențând ritmul zilnic, nivelul de stres, capacitatea de concentrare și calitatea odihnei. În consecință, deciziile de proiectare capătă o importanță majoră, întrucât pot contribui la crearea unui mediu echilibrat sau, dimpotrivă, pot accentua disconfortul și suprasolicitarea psihică. Elemente precum iluminatul, cromatica, materialele, organizarea spațială, acustica și mobilierul sunt analizate ca factori senzoriali determinanți în modul în care spațiul interior este perceput și procesat de sistemul nervos. Partea aplicativă a lucrării este construită în jurul unei metodici de proiectare bazate pe principiile neurodesignului, organizată într-o succesiune logică de etape care se susțin reciproc. Demersul pornește de la analiza spațiului existent și a condițiilor tehnice, este completat de discuții detaliate cu beneficiarii și de interpretarea datelor psihosociale, iar rezultatele sunt concretizate în recomandări de proiectare verificate ulterior prin vizualizări. Un element central al acestei abordări îl constituie „legenda familiei”, instrument care reunește informații despre nevoile funcționale, trăsăturile emoționale, particularitățile senzoriale și stilul de viață al utilizatorilor, asigurând coerența și justificarea deciziilor de design pe parcursul întregului proces. În faza finală, metodologia este aplicată prin soluții concrete de neurodesign, precum organizarea neuro-funcțională a locuinței, adaptarea spațiilor la diferite categorii de vârstă, integrarea principiilor ergonomice, utilizarea iluminatului stratificat, selectarea unor palete cromatice echilibrate, alegerea materialelor cu impact multisenzorial, controlul acustic și introducerea elementelor biofilice. Prin această abordare coerentă, lucrarea demonstrează capacitatea neurodesignului de a transforma locuința într-un mediu personalizat și funcțional din punct de vedere psihosenzorial, contribuind la reducerea stresului cotidian și la îmbunătățirea calității vieții.

The research project focuses primarily on the coherent application of neurodesign principles in the arrangement of residential spaces, taking into account the direct impact of the built environment on users’ psychological state, emotional comfort, and sensory balance. Neurodesign is approached as an interdisciplinary field situated at the intersection of interior design, neuroscience, environmental psychology, and ergonomics, offering an expanded perspective on design that goes beyond traditional approaches centered exclusively on aesthetics or functionality. Within this framework, the interior of the home is not regarded merely as a physical setting, but as an active environment capable of continuously influencing an individual’s cognitive, emotional, and physiological processes. The paper is based on the premise that living space plays a crucial role in maintaining psychophysiological balance, affecting daily rhythms, stress levels, the ability to concentrate, and the quality of rest. Consequently, design decisions acquire major importance, as they can either contribute to the creation of a balanced environment or, on the contrary, intensify discomfort and psychological overload. Elements such as lighting, color schemes, materials, spatial organization, acoustics, and furniture are analyzed as key sensory factors that shape how interior space is perceived and processed by the nervous system. The applied component of the study is structured around a design methodology grounded in neurodesign principles, organized into a logical sequence of interrelated stages. The process begins with an analysis of the existing space and technical conditions, is complemented by detailed discussions with the beneficiaries and by the interpretation of psychosocial data, and culminates in design recommendations that are subsequently validated through visualizations. A central element of this approach is the “family legend,” a tool that brings together information on functional needs, emotional traits, sensory particularities, and users’ lifestyles, ensuring coherence and justification of design decisions throughout the entire process. In the final phase, the methodology is implemented through concrete neurodesign solutions, such as the neuro-functional organization of the dwelling, adaptation of spaces to different age groups, integration of ergonomic principles, use of layered lighting, selection of balanced color palettes, choice of materials with multisensory impact, acoustic control, and the introduction of biophilic elements. Through this coherent approach, the study demonstrates the capacity of neurodesign to transform the home into a personalized and psych-sensorially functional environment, contributing to the reduction of everyday stress and to the improvement of quality of life.