Dynamics of communication in the current social context: The language choice in Moldova and Ukraine

Abstract

The study examines the preferences of communication in current in Republic of Moldova. It includes some of the references to a survey conducted online in September 2025, on Romanian-speaking professionals in multinational organizations, investigating how speakers navigate between Romanian linguistic structures and international terminology. The research employs quantitative survey methodology to analyze communication preferences, motivations for borrowing, and attitudes toward linguistic adaptation. Findings reveal that more than 40% of professionals prefer moderate hybridization, with the code-switching, maintaining Romanian structures, while incorporating English technical terminology. This change is driven primarily by “terminology gaps”, as mentioned in the survey. Some respondents declare incorporating English constructions being driven by the prestige and under the senior professionals’ influence. Workplace social networks exert stronger influence than external factors, supporting that socially accepted norms are the main change mechanisms. Domain-specific compartmentalization emerges as professionals accept hybridization professionally and transfer these linguist habits in the personal communication. Comparative analysis with Ukraine's post-2022 language shift illuminates distinct pathways: identity-driven rapid replacement versus necessity-driven stable hybridization. The study validates theoretical frameworks for digital-age contexts, demonstrating that professional language hybridization represents strategic adaptive competence rather than linguistic degradation, with implications for organizational communication policy and language education in globalized professional environments.

Studiul examinează preferințele de comunicare actuale în Republica Moldova. Acesta include referințe la rezultatele unui sondaj realizat online în septembrie 2025 în rândul profesioniștilor vorbitori de limba română din organizații multinaționale și avea drept scop investigarea modului în care vorbitorii navighează printre structurile lingvistice românești și terminologia internațională. S-a recurs la metodologia cantitativă prin sondaj pentru a analiza preferințele de comunicare, motivarea și atitudinea față de adaptarea lingvistică. Am observat că peste 40% dintre profesioniști preferă hibridizarea moderată, prin schimbul de cod, menținând structurile stilistice românești cu termologie specifică engleză. Această schimbare de cod se datorează în special „lacunelor terminologice”. Unii respondenți au menționat că incorporarea construcțiilor engleze este determinată de prestigiu și sub influența profesioniștilor seniori. Rețelele sociale profesionale exercită o influență mai mare decât factorii externi. Specificul domeniului creează cadrul prin care profesioniștii acceptă hibridizarea la nivel profesional și transferă aceste obiceiuri lingvistice în comunicarea personală. Analiza comparativă cu schimbarea lingvistică după anul 2022 din Ucraina scoate în evidență forme distincte de hibridizare a limbajului: înlocuirea rapidă determinată de păstrare și promovare a identității versus hibridizarea stabilă determinată de necesitate. Studiul validează unele concepte teoretice, demonstrând că hibridizarea limbajului profesional reprezintă competență de adaptare strategică mai degrabă decât degradare lingvistică.