The increasing reliance on algorithmic systems in food marketing creates both opportunities and risks for equity and accountability. This study is motivated by concerns that algorithms, while promising personalisation and efficiency, may also reproduce biases and obscure power relations. The objective is to examine whether and how existing research addresses three facets (nutrition disclosure, misinformation, and big data/AI) and to assess the relationship between data justice, algorithmic decision-making, and marketing practices. Methods include a systematic literature review of studies published between 2013 and 2023, resulting in twelve works meeting defined criteria, combined with a one-month monitoring of 3,300 social media posts across major platforms. Findings indicate that algorithms enable more targeted and personalised marketing yet frequently amplify biases due to flawed inputs and limited training diversity. Only a small share of studies integrate all facets, while platform monitoring shows substantial reach and enduring visibility via news/blogs, with topical salience around “food,” “nutrition,” “data,” and “precision nutrition.” The results suggest algorithmic “nutrition labels,” diverse datasets, and transparent governance mechanisms are essential innovations to align data-driven marketing with principles of justice and public interest.
Dependența tot mai mare de sistemele algoritmice în marketingul alimentar creează atât oportunități, cât și riscuri pentru echitate și responsabilitate. Acest studiu este motivat de îngrijorarea că algoritmii, deși promit personalizare și eficiență, pot reproduce și prejudecăți și pot ascunde relațiile de putere. Obiectivul este de a examina dacă și cum cercetările existente abordează trei fațete (dezvăluirea informațiilor nutriționale, dezinformarea și big data/IA) și de a evalua relația dintre justiția datelor, luarea deciziilor algoritmice și practicile de marketing. Metodele includ o analiză sistematică a literaturii de specialitate a studiilor publicate între 2013 și 2023, rezultând douăsprezece lucrări care îndeplinesc criterii definite, combinată cu o monitorizare de o lună a 3.300 de postări pe rețelele sociale pe principalele platforme. Constatările indică faptul că algoritmii permit un marketing mai direcționat și personalizat, dar amplifică frecvent prejudecățile din cauza inputurilor eronate și a diversității limitate a formării. Doar o mică parte din studii integrează toate fațetele, în timp ce monitorizarea platformelor arată o acoperire substanțială și o vizibilitate durabilă prin intermediul știrilor/blogurilor, cu o importanță actuală în jurul „alimentelor”, „nutriției”, „datelor” și „nutriției de precizie”. Rezultatele sugerează că „etichetele nutriționale” algoritmice, seturile de date diverse și mecanismele de guvernanță transparente sunt inovații esențiale pentru alinierea marketingului bazat pe date cu principiile justiției și interesului public.