În cadrul acestei lucrări de licență, am ales să analizez rolul și importanța Casei de Cultură ’’Cucuruzeni’’, considerând această instituție nu doar un spațiu funcțional pentru activități culturale, ci un adevărat reper al identității colective într-un context rural în continuă transformare. Motivația alegerii acestei teme derivă din convingerea mea profundă că în satele moldovenești – supuse unor procese tot mai evidente de migrare, schimbare socială și pierdere a coeziunii – casele de cultură pot și trebuie să devină din nou centre vii ale comunității, în care tradiția să fie valorizată prin mijloace contemporane. Casa de Cultură din Cucuruzeni a fost analizată atât din perspectiva funcționalității și distribuției spațiale, cât și din punct de vedere arhitectural, estetic și simbolic. Construcția, cu o structură portantă clară – co mpusă din coloane, grinzi, planșee și pereți portanți – se află într-o stare constructivă bună, ceea ce face posibilă reconfigurarea și adaptarea ei la nevoile actuale ale comunității, fără a fi necesare intervenții structurale majore. Acest aspect mi-a permis să propun o intervenție interioară în cheia unui stil minimalist contemporan, care păstrează însă rădăcina identitară locală prin integrarea unor elemente ornamentale tradiționale reinterpretate discret. Cromatic, am optat pentru o paletă echilibrată și caldă: bejul domină spațiul vizual, fiind completat de accente de portocaliu cărămiziu și tonuri de maro în detalii. Această alegere contribuie la crearea unei atmosfere calme, prietenoase și atemporale. Materialele utilizate – imitație de piatră, panouri din gips, finisaje decorative aplicate pe coloane și tavane – susțin coerența stilistică și adaugă o textură vizuală subtilă, dar expresivă. Finisajele decorative din gips, ce integrează motive tradiționale reinterpretate, subliniază subtil caracterul cultural al spațiului fără a încărca vizual ambientul. Distribuția funcțională este riguroasă și adaptată nevoilor contemporane: clădirea include un hol de acces generos, zonă de recepție, spații de așteptare și garderobă, alături de funcțiuni esențiale precum cafenea, birouri, ateliere creative și, desigur, sala de evenimente. Aceasta din urmă a fost tratată acustic cu maximă atenție: panouri fonoabsorbante, perdele grele cu proprietăți acustice și mochetă tehnică au fost integrate pentru a asigura o experiență sonoră optimă – esențială pentru spectacole, proiecții sau manifestări publice. Am privit acest spațiu nu doar ca pe o construcție fizică, ci ca pe un organism social care reflectă, în propriul său fel, starea de spirit a comunității. Casa de Cultură ’’Cucuruzeni’’ are potențialul de a deveni un pilon de regenerare culturală, un loc unde tradiția se întâlnește cu prezentul, iar oamenii se reconectează prin activități comune, artă și educație.
In this bachelor's thesis, I chose to explore the role and significance of the
“Cucuruzeni” House of Culture, viewing this institution not only as a functional space for
cultural activities, but also as a true symbol of collective identity in a rural setting that is continuously evolving. The motivation behind choosing this topic stems from my strong belief that, in Moldovan villages—faced with increasing migration, social transformation, and
weakening social cohesion—houses of culture can and should once again become vibrant community hubs, where tradition is preserved and celebrated through modern means.The Cucuruzeni House of Culture was analyzed from several perspectives: functionality, spatial organization, as well as architectural, aesthetic, and symbolic qualities. The building features a clear load-bearing structure—comprising columns, beams, slabs, and structural walls—which remains in good condition, allowing for interior modifications and adaptation to current community needs without requiring major structural changes.This context allowed me to propose a modern minimalist interior intervention, while maintaining a connection to local identity through the subtle inclusion of reinterpreted traditional decorative elements. In terms of color palette, I opted for warm and balanced tones: beige dominates the visual space, enhanced by burnt orange accents and brown details. These choices contribute to a calm, welcoming, and timeless atmosphere.The materials used—stone-like finishes, gypsum panels, and decorative treatments on columns and ceilings—support a coherent stylistic vision and add subtle, expressive visual textures. The decorative gypsum elements incorporate reimagined traditional motifs, emphasizing the cultural value of the space without overwhelming its aesthetic.The building's layout is practical and aligned with contemporary needs: it includes a spacious entrance hall, reception area, waiting rooms, and cloakroom, along with essential spaces such as a café, offices, creative workshops, and a multifunctional event hall. The latter has been acoustically enhanced with sound-absorbing panels, heavy curtains with acoustic properties, and technical carpeting to provide a high-quality sound environment—important for performances, film screenings, and community events.I approached this space not merely as a physical structure, but as a social entity that reflects the spirit and dynamics of the local community. The Cucuruzeni House of Culture holds strong potential to become a cornerstone of cultural renewal—a space where tradition engages with the present and people reconnect through shared activities, art, and education.