Transitory effects of voluntary amalgamation on the administrative capacity of local territorial communities: A case study of the Republic of Moldova

Abstract

Acest articol analizează efectele tranzitorii ale procesului de amalgamare voluntară asupra capacității administrative a colectivităților teritoriale locale din Republica Moldova. Începând cu 2023, Guvernul moldovenesc a inițiat un proces amplu de reformă administrativă prin adoptarea Legii nr. 225/2023 privind amalgamarea voluntară, ca răspuns la fragmentarea excesivă a unităților administrativ-teritoriale (90% având sub 5.000 locuitori). Studiul utilizează o abordare metodologică mixtă, combinând analiza documentară a cadrului legislativ și politic cu examinarea primelor două cazuri de amalgamare implementate (Leova și Fălești). Rezultatele preliminare evidențiază provocări semnificative în perioada de tranziție, inclusiv: reorganizarea structurilor administrative, gestionarea resurselor umane, integrarea sistemelor financiare și menținerea continuității serviciilor publice. Cercetarea identifică factori critici de succes precum sprijinul financiar guvernamental (Fondul de amalgamare), asistența tehnică externă și consultarea cetățenilor. Articolul contribuie la literatura academică prin analiza efectelor pe termen scurt ale reformelor de amalgamare și oferă recomandări practice pentru optimizarea procesului în următoarele etape (2025-2030).

This article explores the transitory effects of the voluntary amalgamation process on the administrative capacity of local territorial communities in the Republic of Moldova. Starting in 2023, the Moldovan Government initiated a comprehensive administrative reform through the adoption of Law No. 225/2023 on voluntary amalgamation, aimed at addressing the excessive fragmentation of administrative-territorial units, of which approximately 90 per cent have fewer than 5,000 inhabitants. The study employs a mixed-methods approach, combining documentary analysis of the relevant legislative and policy framework with an in-depth examination of the first two amalgamation cases implemented in practice (Leova and Fălești). The preliminary findings reveal substantial challenges during the transitional phase, notably the reorganization of administrative structures, human resource management, the integration of financial systems, and the preservation of continuity in public service delivery. At the same time, the research identifies several critical success factors, including targeted governmental financial support through the Amalgamation Fund, external technical assistance, and structured citizen consultation processes. By focusing on the short-term effects of amalgamation reforms, the article contributes to the academic literature on territorial reorganization and local governance and formulates practical recommendations for optimizing the implementation of the reform in its subsequent stages (2025–2030).