Impactul ritmului parturiției asupra reproducției și producției de lapte la vacile din rasa Holstein

Abstract

The impact of the calving process (easy, moderate, difficult, very difficult) on the main reproductive indicators (the duration from calving to first insemination, the service period, the number of inseminations per pregnancy, and the calving interval) and cumulative milk production (milk yield per normal lactation of 305 days and total milk fat) in Holstein cows exploited in the pedoclimatic conditions of the Republic of Moldova was studied. The effect of calving ease on reproductive performance and milk production was analyzed using linear regression with calving ease category adjusted as a fixed effect. The frequency of difficult calvings with assistance from the farmer was 3.4% lower, and that of very difficult calvings with veterinary assistance was 0.26% lower in heifers, compared to the situation when male calves were born. In cows with very difficult calving assisted by a veterinarian, the period from calving to first insemination was 24.9 days longer, and the service period was 43.4 days longer, compared to cows with easy calving. Consequently, they required 0.76 more inseminations to achieve pregnancy and had a calving interval 40.5 days longer, compared to unassisted females. Milk losses during normal lactation (305 days) after a veterinary-assisted calving were significant in the first three months of lactation at 1.28 kg/day/head, generating a loss of 1.22 kg/day/head, compared to modern farmer-assisted calving.

A fost studiat impactul modului de desfășurare a parturiției (ușoară, moderată, dificilă, foarte dificilă) asupra principalilor indicatori de reproducție (durata perioadei de la fătare până la prima însămânțare și a perioadei de serviciu, numărul de însămânțări pentru obținerea unei gestații, durata intervalului între fătări) și asupra producției de lapte (cantitatea de lapte pe lactația normală (305 zile) și grăsimea globală) la vacile din rasa Holstein exploatate în condițiile pedoclimatice ale Republicii Moldova. Efectul categoriilor de fătare asupra performanței reproductive și producției de lapte a fost analizat folosind regresia liniară cu categoria ușurinței la fătare ajustată ca efect fix. Frecvența fătărilor dificile cu implicarea fermierului (categoria III) a fost cu 3,4% mai mică, iar a fătărilor foarte dificile cu asistență veterinară (categoria IV) cu 0,26% mai mică în cazul vițelelor, comparativ cu situația în care s-au născut tăurași. La vacile cu fătare foarte dificilă, asistată veterinar, durata perioadei de la fătare până la prima însămânțare postpartum a fost cu 24,9 zile mai mare, iar perioada de serviciu cu 43,4 zile mai lungă, comparativ cu vacile cu fătare neasistată. În consecință, acestea au necesitat cu 0,76 însămânțări în plus pentru instalarea unei gestații și au prezentat un interval între fătări cu 40,5 zile mai lung, comparativ cu femelele neasistate. Pierderile de lapte pe lactația normală (305 zile), după o fătare asistată veterinar, au fost semnificative în primele trei luni de lactație (1,28 kg/zi/cap), generând un prejudiciu total de 1,22 kg/zi/cap, comparativ cu fătarea moderată, asistată de fermier.