https://repository.utm.md/handle/5014/36705 2026-07-01T17:19:32Z https://repository.utm.md/handle/5014/36738 Conferința Ştiințifică "Rolul Științei în Reformarea Sistemului Juridic și Politico–Administrativ" Volumul include materialele Conferinței Ştiințifice "Rolul Științei în Reformarea Sistemului Juridic și Politico–Administrativ". Organizatori: Universitatea Tehnică a Moldovei, Centrul Universitar "Bogdan Petriceicu Hasdeu" din Cahul. Texte în limba română 2026-01-01T00:00:00Z https://repository.utm.md/handle/5014/36737 Aspectele etico-juridice ale deținuților cu dizabilități mintale în sistemul penitenciar: Între responsabilitate juridică și intervenție clinică bazată pe dovezi PALADI, Adriana; BARBÎROȘ, Irina; BUNESCU, Irina Populația carcerală cu dizabilități mintale este extrem de vulnerabilă, având o prevalență ridicată a tulburărilor psihiatrice asociate cu multiple comorbidități. Etico-juridic, cadrul normativ (Legea nr. 114/2024, Codul de Executare, art. 289) obligă statul să asigure evaluare, tratament și protecție adecvată. Principiile etice ale non-maleficenței și protecției persoanelor vulnerabile orientează intervenția în situațiile de criză. Integrarea instrumentelor bazate pe dovezi — evaluarea riscului suicidar, protocoalelor clinice și intervențiile psihosociale — sunt esențiale pentru asigurarea dreptului la sănătate în detenție, reducerea incidentelor critice și consolidarea reintegrării.; The prison population with mental disabilities is extremely vulnerable, with a high prevalence of psychiatric disorders associated with multiple comorbidities. From an ethical-legal perspective, the normative framework (Law no. 114/2024, Enforcement Code, art. 289) obliges the state to ensure appropriate evaluation, treatment, and protection. The ethical principles of nonmaleficence and the protection of vulnerable persons guide intervention in crisis situations. The integration of evidence-based tools — suicide risk assessment, clinical protocols, and psychosocial interventions — is essential for safeguarding the right to health in detention, reducing critical incidents, and strengthening reintegration. 2026-01-01T00:00:00Z https://repository.utm.md/handle/5014/36736 Modificări legislative privind violența împotriva femeilor și violența în familie: Jurisprudență relevantă și lacune în practica judiciară SAITARLÎ, Natalia Prevenirea şi combaterea violenţei în familie, ca element al politicii naţionale de ocrotire şi sprijinire a familiei, reprezintă o preocupare majoră a Guvernului Republicii Moldova. Prin adoptarea legii-cadru cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie s-a făcut un pas important în crearea mecanismului instituţional și operaţional de soluţionare a cazurilor de violenţă în familie, marcând asumarea şi implementarea de către Republica Moldova a angajamentelor internaţionale de respectare a drepturilor omului. Scopul studiului este de a analiza modificările reglementărilor privind violenţa împotriva femeilor şi violenţa în familie, de a evidenţia neajunsurile în mecanismul de aplicare a acestor reglementări cu propunerea anumitor soluții.; The prevention and combating of family violence, as an element of the national policy of protecting and supporting the family, represents a major concern of the Government of the Republic of Moldova. Through the adoption of the framework law on the prevention and combating of family violence, an important step was taken in the creation of the institutional and operational mechanism for solving cases of family violence, marking the assumption and implementation by the Republic of Moldova of international commitments to respect human rights. The purpose of the study is to analyze the changes in regulations regarding violence against women and domestic violence, to highlight the shortcomings in the mechanism for applying these regulations and to propose certain solutions. 2026-01-01T00:00:00Z https://repository.utm.md/handle/5014/36735 Transitory effects of voluntary amalgamation on the administrative capacity of local territorial communities: A case study of the Republic of Moldova BERCU, Oleg Acest articol analizează efectele tranzitorii ale procesului de amalgamare voluntară asupra capacității administrative a colectivităților teritoriale locale din Republica Moldova. Începând cu 2023, Guvernul moldovenesc a inițiat un proces amplu de reformă administrativă prin adoptarea Legii nr. 225/2023 privind amalgamarea voluntară, ca răspuns la fragmentarea excesivă a unităților administrativ-teritoriale (90% având sub 5.000 locuitori). Studiul utilizează o abordare metodologică mixtă, combinând analiza documentară a cadrului legislativ și politic cu examinarea primelor două cazuri de amalgamare implementate (Leova și Fălești). Rezultatele preliminare evidențiază provocări semnificative în perioada de tranziție, inclusiv: reorganizarea structurilor administrative, gestionarea resurselor umane, integrarea sistemelor financiare și menținerea continuității serviciilor publice. Cercetarea identifică factori critici de succes precum sprijinul financiar guvernamental (Fondul de amalgamare), asistența tehnică externă și consultarea cetățenilor. Articolul contribuie la literatura academică prin analiza efectelor pe termen scurt ale reformelor de amalgamare și oferă recomandări practice pentru optimizarea procesului în următoarele etape (2025-2030).; This article explores the transitory effects of the voluntary amalgamation process on the administrative capacity of local territorial communities in the Republic of Moldova. Starting in 2023, the Moldovan Government initiated a comprehensive administrative reform through the adoption of Law No. 225/2023 on voluntary amalgamation, aimed at addressing the excessive fragmentation of administrative-territorial units, of which approximately 90 per cent have fewer than 5,000 inhabitants. The study employs a mixed-methods approach, combining documentary analysis of the relevant legislative and policy framework with an in-depth examination of the first two amalgamation cases implemented in practice (Leova and Fălești). The preliminary findings reveal substantial challenges during the transitional phase, notably the reorganization of administrative structures, human resource management, the integration of financial systems, and the preservation of continuity in public service delivery. At the same time, the research identifies several critical success factors, including targeted governmental financial support through the Amalgamation Fund, external technical assistance, and structured citizen consultation processes. By focusing on the short-term effects of amalgamation reforms, the article contributes to the academic literature on territorial reorganization and local governance and formulates practical recommendations for optimizing the implementation of the reform in its subsequent stages (2025–2030). 2026-01-01T00:00:00Z