https://repository.utm.md/handle/5014/17440 2026-04-21T23:24:56Z 2026-04-21T23:24:56Z STURZA, Rodica MITIN, Valentin MITINA, Irina ZGARDAN, Dan PATRAS, Antoanela BEHTA, Emilia https://repository.utm.md/handle/5014/17477 2021-09-28T11:37:55Z 2021-01-01T00:00:00Z

Development of the real-time PCR methodology for testing mycotoxigenic microorganisms in grape marc STURZA, Rodica; MITIN, Valentin; MITINA, Irina; ZGARDAN, Dan; PATRAS, Antoanela; BEHTA, Emilia Agro-industrial waste management is an important problem of modern society as agriculture and food industry are important sources of waste. Wine production generates a considerable amount of winemaking waste (grape marc). Grape marc can be a source of natural dyes, antioxidants and could have various applications, if it is confirmed that it does not contain technogenic contaminants or unwanted microorganisms, for example, producers of mycotoxins. The paper developed the Real -Time Polymerase Chain Reaction (Real-Time PCR) methodology for testing the presence of potentially mycotoxogenic fungal species capable of producing ochratoxin A (OTA), which could be applied before grape marc processing. Based on the non-ribosomal peptide sequence of OTA, involved in ochratoxin biosynthesis, the primers have been developed for the detection of microorganisms potentially capable of producing ochratoxin A.; Gestionarea deșeurilor agroindustriale prezintă o problemă importantă a societății moderne, deoarece agricultura și industria alimentară sunt surse importante de deșeuri. Producția de vin generează o cantitate considerabilă de deșeuri de vinificație (tescovină de struguri). Tescovina de struguri poate fi o sursă de coloranți naturali, antioxidanți și ar putea avea diverse aplicații, dacă se confirmă că nu conține contaminanți tehnogeni sau microorganisme nedorite, de exemplu, producători de micotoxine. Lucrarea a dezvoltat metodologia de reacție în lanț a polimerazei în timp real (PCR în timp real) pentru testarea prezenței speciilor fungice potențial micotoxogene capabile să producă ochratoxină A (OTA), care ar putea fi aplicată înainte de prelucrarea tescovinei de struguri. Pe baza secvenței peptidice non-ribozomale a OTA, implicată în biosinteza ochratoxinei, au fost dezvoltați primerii necesari pentru detectarea microorganismelor potențial capabile să producă ochratoxina A.

2021-01-01T00:00:00Z CHIRSANOVA, Aurica CAPCANARI, Tatiana BOISTEAN, Alina https://repository.utm.md/handle/5014/17475 2021-09-28T11:24:43Z 2021-01-01T00:00:00Z

Palynological, physico-chemical and biologically active substances profile in some types of honey in the Republic of Moldova CHIRSANOVA, Aurica; CAPCANARI, Tatiana; BOISTEAN, Alina Three types of monofloral honey (rapeseed honey, buckwheat and lavender) from the Republic of Moldova were analyzed. The results of the palynological analysis showed that the samples had a dominant type of pollen (at least 45%). In the case of lavender honey, the pollen of the plant Lavandula angustifolia is present in an average value of 74.83 ± 0.3; in rapeseed honey - Brassica napus and for buckwheat honey -Fagopyrum esculentum in average values as follows: 56.07 ± 0.3 and 68.08 ± 0.2% respectively. The study of the content of biologically active substances showed that buckwheat honey is the richest in polyphenols (9.00 ± 0.11 mg gallic acid / kg) and carotenoids (4.24 ± 0.57 mg βcarotE / kg), and maximum content of flavonoids is in rapeseed honey (4.52 ± 0.28 mg catechin / kg). Thus, the obtained results confirm that the honey from the Republic of Moldova falls within the limits recommended by the international regulation assuming adequate working conditions, handling, collection and storage of honey by beekeepers from the Republic of Moldova.; Au fost analizate trei tipuri de miere monoflorală (miere de rapiță, hrișcă și lavandă) din Republica Moldova. Rezultatele analizei palinologice au arătat că probele au avut un tip de polen dominant (cel puțin 45%). În cazul mierii de lavandă este prezent polenul plantei Lavandula angustifolia în valoare medie de 74,83±0,3; în mierea de rapiță - Brassica napus și pentru mierea de hrișcă -Fagopyrum esculentum în valori medii după cum urmează: 56,07±0,3 și 68,08±0,2 % respectiv. Studiul conținutului substanțelor biologic active a arătat că mierea de hrișcă este cea mai bogată în polifenoli (9,00±0,11 mg gallic acid/kg) și caratenoide (4,24 ± 0,57 mg βcarotE/kg), iar conținut maximal de flavanoide este în mierea de rapiță (4,52 ± 0,28 mg catechin/kg). Astfel, rezultatele obținute confirmă că mierea din Republica Moldova se încadrează în limitele recomandate de reglementarea internațională presupunând condiții adecvate de lucru, de manipulare, colectare și depozitare a mierii de către apicultorii din Republica Moldova.

2021-01-01T00:00:00Z CUŞMENCO, Tatiana SANDULACHI, Elisaveta BULGARU, Viorica MACARI, Artur https://repository.utm.md/handle/5014/17473 2025-11-25T12:26:21Z 2021-01-01T00:00:00Z

The role of berries in quality and safety ensuring of goat's and cow's milk yoghurt CUŞMENCO, Tatiana; SANDULACHI, Elisaveta; BULGARU, Viorica; MACARI, Artur The yogurt was obtained from a combination of 50% goat's milk and 50% cow's milk with the inclusion of scald fruits of aronia (Aronia melanocarpa), raspberries (Rubus idaeus), strawberry (Fragaria xanassa). Physico-chemical and microbiological indices were determined, according to standard methods, after manufacture and storage, after 1, 5, 10, 15 days. Compared to other samples, yogurt with aronia showed the best values of the dynamics specific to the development of microorganisms: 2.93.107 cfu/ml; the growth rate of lactic acid bacteria at fermentation 0.95 μ; physico-chemical indices: titratable acidity 85 ± 0.078⁰T, pH 4.28 ± 0.002, water activity 0.875 ± 0.025; total dry matter 18.45 ± 0.31%, viscosity 2500 ± 0.023 mPa s, ash content 0.89 ± 0.10% and the optical density 2.531 ± 0.054 nm. Yeasts and molds were not detected in any of the samples. From a physico-chemical point of view, in storage, in all fruit yogurt samples the titratable acidity showed increasing values, pH remaining in the range of permissible values. In storage fruits formed an association to control the microbiological risk and stability of yogurt. Fruit yogurt shows a synergism with Streptococcus thermophilus, Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus, Lactococcus lactis subsp lactis biovar diacetilactis. The overall Pearson coefficient (Pc = f(pH and MC) for all fruit yogurt samples is -0.95066.; Iaurtul a fost obținut dintr-o combinație de 50% lapte de capră și 50% lapte de vacă cu includerea fructelor opărite de aronia (Aronia melanocarpa), zmeură (Rubus idaeus) și căpșuni (Fragaria xanassa). Indicii fizico-chimici și microbiologici au fost determinați conform metodelor standard, după fabricare și depozitare timp de 1, 5, 10, și 15 zile. Comparativ cu alte probe, iaurtul cu aronia a arătat cele mai bune valori ale dinamicii specifice dezvoltării microorganismelor: 2.93.107 cfu / ml; rata de creștere a bacteriilor lactice la fermentare 0,95 μ; indici fizico-chimici: aciditate titrabilă 85 ± 0,078 0T, pH 4,28 ± 0,002, activitate a apei 0,875 ± 0,025, substanță uscată totală 18,45 ± 0,31%, vâscozitate 2500 ± 0,023 mPa s, conținut de cenușă 0,89 ± 0,10% și densitatea optică 2,531 ± 0,054 nm. Drojdiile și mucegaiurile nu au fost detectate în niciuna dintre probe. Din punct de vedere fizico-chimic, în depozitare, în toate probele de iaurt de fructe, aciditatea titrabilă a prezentat valori crescătoare, pH rămânând în intervalul valorilor admise. Din punct de vedere microbiologic, în depozitare fructele au format o asociere pentru a controla riscul microbiologic și stabilitatea iaurtului. Iaurtul de fructe prezintă un sinergism cu Streptococcus thermophilus, Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus, Lactococcus lactis subsp lactis biovar diacetilactis. Coeficientul general Pearson (Pc = f (pH și MC) pentru toate probele de iaurt de fructe este -0,95066.

2021-01-01T00:00:00Z BAERLE, Alexei https://repository.utm.md/handle/5014/17469 2021-09-28T11:06:04Z 2021-01-01T00:00:00Z

Microencapsulation of functional components in the food technology: partially optimistic view BAERLE, Alexei This work deals with the use of microencapsulation of biologically active compounds (BAC) as an alternative method of protection and prolongation of their functional properties in the food products. The main methods for the formation of microcapsules (MC) are considered. Biopolymer materials, suitable for MCs production, are outlined. Some technological solutions, suitable for microencapsulation and successfully used in other industries, present interest only for laboratory researches in the food science, but are not suitable for industrial scale food production. It is discussed why the methods of simple and complex coacervation, liposomal entrapment are thermodynamically advantageous for obtaining microcapsules in comparison with others. To achieve further progresses of microencapsulation in food technologies, the direct integration of the microencapsulation into the food production technological cycle is necessary. Products should initially have a texture and consistency that allow microcapsules to be resistant to premature aggregation. MCs should not exfoliate or break down, while execute their functions of protection and targeted delivery of biologically active compounds. Only high viscous colloidal systems, as traditional fermented dairy products (kefir, yoghurts, ice cream, curd and cheese) and fruit juices with pulp, are mostly suitable for supplementation of them by BACs using microencapsulation.; Această lucrare se referă la utilizarea microîncapsulării compușilor biologic activi ca metodă alternativă de protecție și prelungire a proprietăților lor funcționale în produsele alimentare. Sunt luate în considerare principalele metode de formare a microcapsulelor și prezentate materiale biopolimerice, utilizate pentru producția MC comestibile. Unele soluții tehnologice, potrivite pentru microîncapsulare și folosite cu succes în alte industrii, prezintă interes numai pentru cercetările de laborator în cadrul științei alimentelor, dar nu sunt potrivite pentru producția de alimente pe scară industrială. Se discută avantajele termodinamice ale metodelor de coacervare simplă și complexă, „prinderii lipozomale” pentru obținerea microcapsulelor în comparație cu alte metode. Pentru realizarea progreselor ulterioare ale microîncapsulării în tehnologiile alimentare este necesară integrarea directă a microîncapsulării în ciclul tehnologic al producției de alimente. Produsele ar trebui să aibă inițial o textură și o consistență, care ar permite microcapsulelor să fie rezistente la agregarea prematură. Microcapsulele nu trebuie să se exfolieze sau să se descompună în timp ce își îndeplinesc funcțiile de protecție și livrare țintită a compușilor biologic activi. Doar sistemele coloidale cu vâscozitate ridicată, ca exemplu, produse lactate fermentate tradiționale (chefir, iaurturi, înghețată, caș și brânză) și sucurile de fructe cu pulpă sunt potrivite pentru suplimentarea acestora cu compuși bioactivi incluși prin procedee de microincapsulare.

2021-01-01T00:00:00Z