https://repository.utm.md/handle/5014/19834 Fri, 03 Apr 2026 20:57:27 GMT 2026-04-03T20:57:27Z https://repository.utm.md/handle/5014/19849 Antimicrobial properties of sea buckthorn grown in the Republic of Moldova SANDULACHI, Elisaveta; MACARI, Artur; COJOCARI, Daniela; BALAN, Greta; POPA, Sergiu; TURCULET, Nadejda; GHENDOV-MOSANU, Aliona; STURZA, Rodica This study deals with the antibacterial activity of Sea buckthorn (SB) (Hippophae rhamnoides L.) grown in the Republic of Moldova. Eight sea buckthorn species were investigated: R1, R2, R4, R5, C6, AGG, AGA, Pomona, 2020 harvest, from Dubasari district, Pohrebea village of the Republic of Moldova. The sea buckthorn fruit was harvested during the complete sweeping phase. The antibacterial efficacy of Sea buckthorn on different microbial cultures (Staphylococcus aureus, Bacillus subtilis, Salmonella Typhimurium, Escherichia coli, Candida albicans) causing infections/diseases was investigated by agar disc diffusion method. The inhibition zones ranged from 12 to 30 mm: Staphylococcus aureus ATCC 25923 (21-30 mm); Bacillus subtilis ATCC6633 (19-29 mm); Salmonella Typhimurium ATCC 14028 (13-18 mm); Escherichia coli ATCC 25922 (12-18 mm). In the case of Candida albicans ATCC 10231, this fungal pathogen was resistant to SB. It was found that antimicrobial efficacy of SB depends on the species, concentration, and form of use (fruit puree, extracts with different solvents and powder). Results suggested that SB might be a valuable ingredient for the development of safe products for consumption. Sat, 01 Jan 2022 00:00:00 GMT https://repository.utm.md/handle/5014/19849 2022-01-01T00:00:00Z https://repository.utm.md/handle/5014/19848 Possibility and necessity of tartaric acid production in the Republic of Moldova REŞITCA, Vladislav; BALANUTĂ, Anatol; SCUTARU, Iurie; COVACI, Ecaterina; SCLIFOS, Aliona; PATRAȘ, Antoanela; BORTA, Ana-Maria The wine industry has been and remains a source of natural- tartaric acid. The tartaric acid can be obtained from such wastes as grape marcs, yeast, vinasse and wine stone. But the use of these wastes was limited in the Republic of Moldova by the production of tartaric acid lime (calcium tartrate) and wine stone, which were shipped to Ukraine and Armenia where the finished product is obtained. Currently, tartaric acid is used in considerable quantities in the winemaking and food industry, being a quite expensive imported product. The Department of Oenology and Chemistry has developed a complete technological scheme for the use of wine wastes to obtain the finished product – tartaric acid. The realization of the proposed tartaric acid production in the Republic of Moldova is important for the country's economy and it does not require large investments. Wineries can also help to organize tartaric acid production by providing calcium tartrate, wine stone, pressed or dried yeast, and other ingredients.; Industria vinului a fost și rămâne o sursă de acid tartric natural. Acidul tartric poate fi obținut din deșeuri precum tescovina de struguri, drojdia de vin, vinasa și semințele de struguri. Dar utilizarea acestor deșeuri a fost limitată în Republica Moldova la producția de tartrat de calciu și piatră de vin, care erau expediate în Ucraina și Armenia, unde se obținea produsul finit. In prezent acidul tartric este folosit in cantități considerabile in vinificație și industria alimentara, fiind un produs de import scump. Departamentul de Oenologie și Chimie a elaborat o schemă tehnologică completă de utilizare a deșeurilor de vin pentru obținerea produsului finit – acid tartric. Realizarea producției propuse de acid tartric în Republica Moldova este importantă pentru economia țării și nu necesită investiții mari. Cramele pot recurge, de asemenea, la organizarea producției de acid tartric, oferind tartrat de calciu, piatră de vin, drojdie presată sau uscată și alte ingrediente. Sat, 01 Jan 2022 00:00:00 GMT https://repository.utm.md/handle/5014/19848 2022-01-01T00:00:00Z https://repository.utm.md/handle/5014/19847 Color stability of yogurt with natural yellow food dye from safflower (Carthamus Tinctorius L) POPESCU, Liliana; GHENDOV-MOȘANU, Aliona; BAERLE, Alexei; SAVCENCO, Alexandra; TATAROV, Pavel The article elucidates the possibility of using the yellow dye, obtained from saffron petals (Carthamus Tinctorius L.) in the food industry. This powdered dye, added to yoghurt in concentrations of 0.3 - 0.4%, in addition to its yellow color, gives the yoghurt samples a light aroma of saffron flowers and demonstrates high stability during storage at 4° C. for 28 days. The values of the chromatic coordinates, L *, a *, b *, of the yogurt samples did not undergo considerable changes during the storage stage, the color difference ΔE being ≤ 0.79, which indicates a high stability of the dye in yogurt. samples. The chromatic analysis data correlate with the results obtained by the reverse phase HPLC method, which identified the presence of four intact yellow chalcones in the yoghurt. The results of this study will encourage the cultivation of saffron, the extraction of natural dyes and their use in the food industry.; Articolul elucidează posibilitatea de utilizare a colorantul galben, obținut din petale de șofrănel (Carthamus Tinctorius L.) in industria alimentara. Acest colorant, adăugat în formă de pudră la iaurt în concentrații de 0,3 - 0,4%, pe lângă culoarea galbenă, conferă probelor de iaurt o aromă ușoară de flori de șofrănel și demonstrează stabilitate ridicată în timpul păstrării la 4°C timp de 28 de zile. Valorile coordonatelor cromatice, L*, a*, b*, ale probelor de iaurt nu au suferit modificări considerabile în timpul etapei de păstrare, diferența de culoare ΔE fiind ≤ 0,79, ceea ce indică o stabilitate ridicată a colorantului în iaurt. mostre. Datele analizei cromatice sunt corelate cu rezultatele obținute prin metoda HPLC în fază inversă, care a identificat prezența a patru calcone galbene intacte în iaurt. Rezultatele acestui studiu vor încuraja cultivarea șofrănelului, extragerea coloranților naturali și utilizarea lor în industria alimentară. Sat, 01 Jan 2022 00:00:00 GMT https://repository.utm.md/handle/5014/19847 2022-01-01T00:00:00Z https://repository.utm.md/handle/5014/19846 Biomass pretreatment as a key process in bioethanol productions: a review OYEGOKE, Toyese; TONGSHUWAR, Geoffrey T.; OGUCHE, John E. Solid wastes like lignocellulosic materials have proven to be of immense benefit to the production of bioethanol and have given a headway towards the deviation from the traditional use of fossil fuel which is has been a long-time primary source of fuel and energy globally. The transformation of lignocellulosic wastes into bioethanol is of importance to the environment. The recalcitrant nature of this substance, owing to the presence of lignin which serves as a deterrent, making it hard to access cellulose and hemicellulose, which are later converted to bioethanol, has raised much concern for researchers. Various strategies for feed preparation for overcoming this problem have been identified by researchers in the literature, including chemical, physical, and physiochemical approaches with enzymes. This review aims to bring together recent advances made by researchers in different pretreatment methods in optimizing the production of bioethanol. The advantages, disadvantages and the specific conditions for these pretreatment methods are also discussed in this review. Embedded in this review is also a report of the usage of some of these feed preparation strategies and the amount of bioethanol that was obtained by each process using different feedstock.; Deșeurile solide, cum ar fi materialele lignocelulozice, s-au dovedit a fi de un beneficiu imens pentru producția de bioetanol și au făcut progrese către abaterea de la utilizarea tradițională a combustibilului fosil, care a fost o sursă primară de combustibil și energie la nivel global. Transformarea deșeurilor lignocelulozice în bioetanol este importantă pentru mediu. Natura recalcitrantă a acestor substanțe, din cauza prezenței ligninei, care servește ca un factor de descurajare, îngreunând accesul la celuloză și hemiceluloză, care sunt ulterior transformate în bioetanol, a stârnit multă îngrijorare pentru cercetători. Cercetătorii din literatură au identificat diverse strategii de preparare a hranei pentru a depăși această problemă, inclusiv abordări chimice, fizice și fizico-chimice, enzimatice. Această revizuire își propune să reunească progresele recente realizate de cercetători în diferite metode de pretratare pentru optimizarea producției de bioetanol. Avantajele, dezavantajele și condițiile specifice pentru aceste metode de pretratare sunt, de asemenea, discutate în această recenzie. În această revizuire este inclus și un raport despre utilizarea unora dintre aceste strategii de preparare a furajelor și cantitatea de bioetanol care a fost obținută prin fiecare proces folosind diferite materii prime. Sat, 01 Jan 2022 00:00:00 GMT https://repository.utm.md/handle/5014/19846 2022-01-01T00:00:00Z