https://repository.utm.md/handle/5014/28374 SECTION OF VETERINARY MEDICINE 2026-04-12T03:44:54Z https://repository.utm.md/handle/5014/28439 Monitorizarea și remedierea efectelor cardiovasculare negative în aplicarea anesteziei intravenoase totale la câini ZGHIBARȚĂ, Cristina În cadrul cercetării au fost monitorizate efectele cardiovasculare negative în timpul aplicării anesteziei totale intravenoase la câine. Au fost cercetați 6 câini, cu vârsta între 1 și 6 ani, greutatea între 7 și 35 kg, dintre care 5 femele și un mascul din rasele: Golden retriever, Taxă, Samoyed și 3 câini de rasă comună. Pacienții au avut nevoie de anestezie pentru efectuarea următoarelor intervenții chirurgicale: ovariohisterectomie (2), dintre care unul complicat cu piometru, osteosinteză (2), amputări (1), gastrotomie (1). Anestezia totală intravenoasă a fost efectuată cu următoarele preparate: a) premedicație cu Meditomidină; b) inducție cu Ketamină, Propofol și Diazepam; c) menținere cu Fentanyl (infuzie rată constantă). Pentru evaluarea efectelor negative, precum bradicardie, aritmie, hipotensiune, hipotermie și bradipnee, ale anesteziei au fost urmăriți următorii parametri vitali: frecvența cardiacă, electrocardiograma, temperatura, pulsoximetria, tensiunea arterială, nivelul de CO2 în aerul expirat. Pentru prevenirea și remedierea efectelor adverse cardiovasculare s-au folosit următoarele preparate: Atropină sulfat, Gelofusină, perfuzie intravenoasă continuă cu soluție Hartman și Dopamină, în cazurile în care organismul nu reacționa la aceste preparate. În toate cele 6 cazuri s-a reușit prevenirea și remedierea efectelor negative, apărute pe parcursul intervențiilor. 2024-01-01T00:00:00Z https://repository.utm.md/handle/5014/28426 Incidența, evaluarea și managementul pacienților cu traumatism ROTARU, Victor S-a efectuat un studiu în cadrul clinicii veterinare Vet-Life, mun. Chișinău, pe perioada anului 2023, în care s-a cercetat incidența, evaluarea și managementul pacienților cu diverse tipuri de traumatisme. Pe parcursul perioadei menționate au fost internate 500 de animale, dintre care 61 (12%), care au suferit traumatisme de diferite tipuri și grade de afectare. Din numărul total 27 sunt câini (44,27%) și 34 pisici (55,73%). În dependență de perioadele anului, o ascensiune a cazurilor apare începând cu luna mai atât la pisici cât și la câini. După proveniența animalelor se constată că, pisicile cu stăpân (58,8%) și câinii vagabonzi (59,2%) sunt mai expuși diferitor traumatisme. Tipurile de traume suferite de animale sunt clasificate în 3 categorii: boante- 29,5%, penetrante 36% și combinate 34,5%. Ca management terapeutic 52,5% de animale cu traumă au fost supuse tratamentului chirurgical și la 47,5% din animale a fost utilizat tratament patognomic. În urma diagnosticului și tratamentului specific 49 de animale (80%) au fost externate, iar circa 8% din cazuri s-au sfârșit cu deces din cauza leziunilor posttraumatice incompatibile cu viața, iar alte 7 animale (11,4%) au fost eutanasiate din cauza leziunilor suferite care nu erau compatibile cu viața. 2024-01-01T00:00:00Z https://repository.utm.md/handle/5014/28424 Microbiocenoza porumbeilor sălbatici și celor întreținuți în condiții casnice ARDOVAN, Efim; STARCIUC, Nicolae; OSADCI, Natalia Scopul acestei lucrări științifice a fost izolarea microbiomului la porumbei. Au fost selectați porumbei din diferite regiuni ale Republicii Moldova și au servit drept obiect de cercetare, din care s-au prelevat spălături din cavitatea bucală, din globii oculari ai porumbeilor care aveau boli oculare, precum și mostre de materii fecale. În urma investigațiilor microbiologice, s-a stabilit că microflora izolată de la porumbei era constituită din bacterii din genul: Escherichia, Salmonella, Shigella, Pasteurella, Actinomyces, Listeria, Streptococcus și Staphylococcus, ciuperci din genul Aspergillus, Pencillium și unele drojdii, printre care Candida spp. La porumbeii sănătoși clinic prezența microflorei condițional patogene a fost stabilită în probele prelevate din cavitatea bucală. La porumbeii suspectați de afecțiuni respiratorii și gastrointestinale, cei mai mari indici ai prezenței coloniilor bacteriene și fungice au fost stabiliți în probele prelevate din fecale. Metodele microbiologice clasice au fost utilizate în identificarea diferitelor tipuri de bacterii și ciuperci: metode de bacterioscopie și bacteriologie. În metoda bacteriologică s-au folosit medii de cultură precum agar nutrient, bulion pepton, mediu Endo, Levin, agar bismut sulfit și mediu Sabouraud. 2024-01-01T00:00:00Z