<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
<title>Simpozionul "Cucuteni 5000 Redivivus: Știinţe exacte şi mai puţin exacte"</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/7343" rel="alternate"/>
<subtitle/>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/7343</id>
<updated>2026-04-11T21:45:02Z</updated>
<dc:date>2026-04-11T21:45:02Z</dc:date>
<entry>
<title>Despre lipsa de solidaritate la români</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/28576" rel="alternate"/>
<author>
<name>SLĂTINEANU, Laurențiu</name>
</author>
<author>
<name>GRĂMESCU, Traian</name>
</author>
<author>
<name>RADU, Alexandru</name>
</author>
<author>
<name>MANCIUC, Radu</name>
</author>
<author>
<name>IFTIMIE, Gheorghiță</name>
</author>
<author>
<name>HRIȚUC, Adelina</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/28576</id>
<updated>2024-11-14T14:47:18Z</updated>
<published>2021-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Despre lipsa de solidaritate la români
SLĂTINEANU, Laurențiu; GRĂMESCU, Traian; RADU, Alexandru; MANCIUC, Radu; IFTIMIE, Gheorghiță; HRIȚUC, Adelina
Lipsa de solidaritate a constituit uneori, pentru români, de-a lungul istoriei, un real impediment în atingerea unor obiective de mai larg sau mai îngust interes. Utilizarea analizei sistemice a permis o grupare a factorilor care au generat lipsa de solidaritate și, totodată, o mai clară evidențiere de a acționa împotriva ei.
</summary>
<dc:date>2021-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Famila învățătorilor Eudoxiu și Natalia Cantemir  și cei mai de seamă urmași ai ei</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/28575" rel="alternate"/>
<author>
<name>BOCANCEA, Mihai</name>
</author>
<author>
<name>BOCANCEA, Maria</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/28575</id>
<updated>2024-11-14T14:38:17Z</updated>
<published>2021-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Famila învățătorilor Eudoxiu și Natalia Cantemir  și cei mai de seamă urmași ai ei
BOCANCEA, Mihai; BOCANCEA, Maria
Învățătorii Eudoxiu și Natalia Cantemir au fost numiți la Școala Părhăuți - Suceava în 1908 și au condus destinele acestei școli până în 1935 când s-au pensionat. Pe lângă activitatea la clasă desfășurată cu cel mai înalt simț profesional și ca adevărați părinți spirituali, au crescut și educat cei trei copii ai lor, între care s-a remarcat Traian, care a ajuns profesor universitar. Fiul lui Traian și Tatiana Cantemir, Lorin a studiat la Institutul Politehnic ,,Gheorghe Asachi” din Iași, unde remarcându-se în timpul studiilor superioare, a rămas și a desfășurat o impresionantă și bogată activitate didactică și de cercetare științifică, parcurgând toate treptele didactice ale învățământului superior. A fost distins cu mai multe titluri și premii. Este inițiatorul Simpozionului internațional ,,Cucuteni 5000 Redivivus: științe exacte și mai puțin exacte” care este organizat de către Universitatea ,,Gheorghe Asachi” din Iași în colaborare cu Universitatea Tehnică a Moldovei din Chișinău și care a ajuns la a XV-a ediție.
</summary>
<dc:date>2021-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Dorin Tudoran. Tuşe de profil literar</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/28574" rel="alternate"/>
<author>
<name>DINCĂ, Daniel Florin</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/28574</id>
<updated>2024-11-14T14:31:13Z</updated>
<published>2021-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Dorin Tudoran. Tuşe de profil literar
DINCĂ, Daniel Florin
Scrierile lui D. Tudoran (poezia, publicistica predecembristă şi postdecembristă, precum şi D.U.I. nr. 233433, editat parţial prin Eu, fiul lor. Dosar de Securitate, în 2010) nu au reprezentat – până la Dosarul Dorin Tudoran literatură şi politică în comunism şi în postcomunism – obiectul unui studiu extins, recuperator şi unificator, care să ră spundă – în subsidiar – şi la fireasca întrebare privind posibila uzură socială a cărţilor contestatarului politico-socio-literar Tudoran. Că protestatarul Dorin Tudoran – care, pe 24 iulie 1985, a ieşit dintre graniţele sistemului totalitar, pe care l-a forţat să îi accepte emigrarea în S.U.A. – merita, graţie valorii literare a cărţilor sale, să constituie obiectul unui astfel de studiu critic rămâne un fapt incontestabil.
</summary>
<dc:date>2021-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Mircea Ciobanu: «Poetica vântului»</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/28573" rel="alternate"/>
<author>
<name>DINCESCU, Ștefan</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/28573</id>
<updated>2024-11-14T14:24:45Z</updated>
<published>2021-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Mircea Ciobanu: «Poetica vântului»
DINCESCU, Ștefan
În poezia lui Mircea Ciobanu, aerul (pe care grecul Anaximenes îl considera drept „principiu al unităţii lumii” – Al. Tănase, II, p. 336) – începând cu volumul de debut din 1966, de la E.P.L., Imnuri pentru nesomnul cuvintelor, şi terminând cu Anul tă cerii din 1997, postum, de la Editura Vitruviu – realizează patru ipostaze: vântul originar şi vântul lustral, vântul glacial ş i vântul violent, cel mai reprezentativ fiind ultimul, prin figurile vântul ecvestru şi Vărsătorul de plumb, vântul Ahab şi Tăvălugul.
</summary>
<dc:date>2021-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
</feed>
