<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
<title>Ştiinţele socio-umanistice şi progresul tehnico-ştiinţific - 2016</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/5269" rel="alternate"/>
<subtitle/>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/5269</id>
<updated>2026-04-20T18:56:08Z</updated>
<dc:date>2026-04-20T18:56:08Z</dc:date>
<entry>
<title>Tratatul de la Roma</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/5482" rel="alternate"/>
<author>
<name>MAFTEI, Vitalie</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/5482</id>
<updated>2019-10-28T12:22:51Z</updated>
<published>2016-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Tratatul de la Roma
MAFTEI, Vitalie
Un rol important în edificarea construcţiei europene l-a avut tratatul de&#13;
la Roma, care după esenţa sa practic a pus baza Uniunii Europene de astăzi.&#13;
Tratatul de la Paris era privit de către contemporani cu scepticism, însă&#13;
tratatul de la Roma a avut o expresie mult mai realistă, aprofundată şi&#13;
progresivă. În urma tratatului de la Paris, în 1955 a avut loc o relansare a&#13;
‐ 264 ‐&#13;
integrării europene, cu o esenţă crucială pentru Uniunea Europeană&#13;
contemporană. În cadrul Conferinţei de la Messina, la care miniştrii&#13;
afacerilor externe ai CECO au căzut de acord asupra înfiinţării unei uniuni&#13;
economice bazate pe o piaţă comună şi asupra creării unei organizaţii pentru&#13;
energia atomică.
</summary>
<dc:date>2016-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Economia integrării europene</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/5480" rel="alternate"/>
<author>
<name>JOSAN, Natalia</name>
</author>
<author>
<name>LUCA, Sergiu</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/5480</id>
<updated>2019-10-28T12:12:49Z</updated>
<published>2016-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Economia integrării europene
JOSAN, Natalia; LUCA, Sergiu
Uniunea Europeană (UE) este un partener economic important al&#13;
Republicii Moldova. Acest fapt se referă la diverse aspecte ale activităţii&#13;
economice: comerţ exterior, investiţii străine şi remiteri. Deosebit de intens&#13;
decurg relaţiile comerciale cu UE. În perioada anilor 2006-2010, grupul&#13;
ţărilor UE a menţinut o pondere relativ constantă în comerţul exterior al&#13;
RM, ce a variat între 45 şi 47%. Până la criză, comerţul cu UE a avut o&#13;
tendinţă de creştere, în 2008 înregistrând o valoare de aproximativ 2,92&#13;
mild. USD. În 2009, în contextul crizei economice mondiale, s-a produs o&#13;
reducere drastică a comerţului cu UE. Anul 2010 a fost marcat de o&#13;
relansare a relaţiilor comerciale cu UE, volumul comerţului a atins o valoare&#13;
de 2,43 mild. USD, însă acest nivel este inferior celui înregistrat în anul&#13;
2008.
</summary>
<dc:date>2016-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Fericirea din perspectiva europeană</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/5478" rel="alternate"/>
<author>
<name>BLAJENSCHI, Cristina</name>
</author>
<author>
<name>LUCA, Sergiu</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/5478</id>
<updated>2019-10-28T12:03:57Z</updated>
<published>2016-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Fericirea din perspectiva europeană
BLAJENSCHI, Cristina; LUCA, Sergiu
Aşa cum afirmă filozofii, de la cei antici până la moderni, toţi oamenii&#13;
îşi doresc fericirea. Ei au încercat să o caute în diverese feluri şi forme, iar&#13;
filozofii au încercat să o conceptualizeze şi să o exprime in termeni de:&#13;
plăcere, căutare raţională, înţelepciune, armonie. Pe parcurs, voi trece&#13;
prin toate aceste concepţii şi le vom aminti la momentul potrivit. Voi&#13;
analiza legătura între fericire şi morală, şi, pe parcurs, între fericire şi&#13;
plăcere, fericire şi înţelepciune, fericire şi noi înşine., sau noi şi ceilalţi.&#13;
Nu îmi propun să dezbat teorii etice sau să analizez teorii despre fericire,&#13;
ci să sintetizez, trecând prin ideile şi concepţiile filozofice principale,&#13;
unele idei care vor veni în jurul a ceea ce vreau să spun.
</summary>
<dc:date>2016-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Perspectiva Republicii Moldova văzută între UE şi Uniunea Vamală</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/5471" rel="alternate"/>
<author>
<name>LUPAŞCU, Tamara</name>
</author>
<author>
<name>LUCA, Sergiu</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/5471</id>
<updated>2019-10-28T11:05:17Z</updated>
<published>2016-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Perspectiva Republicii Moldova văzută între UE şi Uniunea Vamală
LUPAŞCU, Tamara; LUCA, Sergiu
Actualmente progresul tehnico-ştiințific, şi anume cercetarea şi noile&#13;
tehnologii informaționale au devenit cel mai important factor al creşterii&#13;
economice durabile a statelor din întreaga lume, ceea ce la noi în Republica&#13;
Moldova doar se extinde dar nu se dezvoltă. Deoarece ne aflăm într-o criză&#13;
economică foarte mare noi trebuie să găsim o soluție eficientă pentru a o&#13;
depăşi.&#13;
În prezent Republica Moldova se află într-o dilemă a două poluri opuse:&#13;
Uniunea Europeană şi Uniunea Vamală, acest subiect ne frămîntă cel mai&#13;
tare şi este cel mai actual.
</summary>
<dc:date>2016-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
</feed>
