<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
<title>Nr. 1</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/33116" rel="alternate"/>
<subtitle/>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/33116</id>
<updated>2026-04-15T11:33:16Z</updated>
<dc:date>2026-04-15T11:33:16Z</dc:date>
<entry>
<title>Surse de alimente noi pe piaţa autohtonă</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/33201" rel="alternate"/>
<author>
<name>CHIȚANU, Ana</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/33201</id>
<updated>2025-09-08T06:37:46Z</updated>
<published>2025-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Surse de alimente noi pe piaţa autohtonă
CHIȚANU, Ana
In this study we aimed to determine the qualitative differences between buffalo milk and cow milk and to carry out a sociological survey to accumulate information on the consumption of buffalo milk and its derivatives. Milk obtained from cows and buffaloes, which are kept under the same conditions in a livestock unit in the Republic of Moldova, served as research material. Milk quality analyses, carried out by standard laboratory methods, revealed that buffalo milk has a much higher fat (9.50%) and protein (7.18%) content than cow milk (4.24% and 3.76% respectively). The content of lactose, mineral salts and dry matter in buffalo milk is also higher than in cow milk. Therefore, the nutritional value of buffalo milk is higher in all parameters. The sociological survey revealed that: most respondents prefer to consume cow milk; their don’t know buffalo milk products and neither do local producers. Among those who consume buffalo milk products, they mentioned Buffalo Mozzarella cheese in the first place, followed by yogurt, semi-hard cheese and drinking milk. For a successful market launch of buffalo milk products, we recommend producers to carry out promotion campaigns and tasting events. Through this, buffalo milk products will be visible to consumers, and local consumers in turn will be more receptive.; În acest stndiu ne-am propus să determinăm diferențele calitative ale laptelui de bivoliță față de laptele de vacă și să realizăm un sondaj sociologic cu scopul de a acumula informație privind consumul laptelui de bivoliță și derivatele acestuia. În calitate de material de cercetare a servit laptele obținut de la bovine și bubaline, care se întrețin în aceleași condiții într-o unitate zootehnică din Republica Moldova. Analiza calității laptelui, realizată prin metode standard de laborator, a relevat că laptele de bivoliță are un conținut mult mai mare de grăsime (9,50%) și proteină (7,18%), decât laptele de vacă (4,24% și 3,76% respectiv). Conținutul de lactoză, săruri minerale și substanță uscată în laptele de bivoliță de asemenea este mai mare decât în laptele de vacă. Prin urmare, valoarea nutritivă a laptelui de bivoliță este superioară după toți parametrii. Sondajul sociologic a evidențiat că: majoritatea respondenților preferă să consume lapte de vacă, nu cunosc produsele din lapte de bivoliță și nici producătorii autohtoni. Din cei ce consumă produse din lapte de bivoliță pe primul loc au menționat brânza Mozzarella de Buffalo, urmată de iaurt, brânză cu pasta semitare și laptele de consum. Pentru lansarea cu succes pe piață a produselor din lapte de bivoliță recomandăm producătorilor să organizeze campanii de promovare cu degustări. Prin aceasta produsele din lapte de bivoliță vor fi vizibile pentru consumatori, iar consumatorii la rândul său vor fi mai receptivi.
</summary>
<dc:date>2025-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Analiza câmpului de temperatură la deshidratarea fructelor cu aplicarea microundelor</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/33198" rel="alternate"/>
<author>
<name>POPESCU, Victor</name>
</author>
<author>
<name>BALAN, Mihail</name>
</author>
<author>
<name>BEȘLEAGA, Igor</name>
</author>
<author>
<name>GÎDEI, Igor</name>
</author>
<author>
<name>VIȘANU, Ion</name>
</author>
<author>
<name>KURDOV, Igor</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/33198</id>
<updated>2025-09-08T06:09:29Z</updated>
<published>2025-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Analiza câmpului de temperatură la deshidratarea fructelor cu aplicarea microundelor
POPESCU, Victor; BALAN, Mihail; BEȘLEAGA, Igor; GÎDEI, Igor; VIȘANU, Ion; KURDOV, Igor
This paper presents a fruit dehydration plant with the application of microwaves, developed by the team of researchers from the Technical University of Moldova. The main purpose of the research was to analyze the distribution of the temperature field in the processing chamber and to argue the constructive-technological parameters of the dehydration plant. The dehydration method proposed by the authors consists of heating the product under the action of the electromagnetic field generated by the magnetron. The general objective pursued by the researchers was to determine the necessary number of microwave reflectors to obtain the most uniform heating of the product in the working chamber. The main results obtained are determination of the positioning of the treatment source and uniformization of the distribution of the temperature field, to increase the efficiency of the technological process, increasing the dehydration speed, reducing electricity consumption and increasing the quality of finished products.; În această lucrare este prezentată o instalație de deshidratare a fructelor cu aplicarea microundelor, elaborată de către echipa de cercetători de la Universitatea Tehnică a Moldovei. Scopul principal al cercetărilor a fost analiză distribuției câmpului de temperatură în camera de procesare și argumentarea parametrilor constructivi-tehnologici ai instalației de deshidratare. Metoda de deshidratare propusă de autori constă în încălzirea produsului sub acțiunea câmpului electromagnetic generat de către magnetron. Obiectivul general urmărit de cercetători a fost de a determina numărul necesar al reflectoarelor de microunde pentru a obține o încălzire cât mai uniformă a produsului aflat în camera de lucru. Rezultatele principale obținute sunt determinarea poziționării sursei de tratare și uniformizarea distribuției câmpului de temperatură, pentru sporirea eficienței procesului tehnologic, cu creșterea vitezei deshidratării, reducerea consumului de energie electrică și creșterea calității produselor finite.
</summary>
<dc:date>2025-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Evaluarea utilizării albinelor la polenizarea rapiței</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/33177" rel="alternate"/>
<author>
<name>EREMIA, Nicolae</name>
</author>
<author>
<name>MAȘNER, Oleg</name>
</author>
<author>
<name>PETCU, Iana</name>
</author>
<author>
<name>JEREGHI, Vitalie</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/33177</id>
<updated>2025-09-05T12:17:42Z</updated>
<published>2025-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Evaluarea utilizării albinelor la polenizarea rapiței
EREMIA, Nicolae; MAȘNER, Oleg; PETCU, Iana; JEREGHI, Vitalie
The determination of the efficiency of rapeseed pollination with the help of bees represents the purpose of the current investigation. The researches were conducted in an apiary located near a rapeseed plantation and the following parameters were evaluated: 1) flight intensity of worker bees for nectar and pollen collection, 2) the number of bees, which visited rapeseed flowers, per 1 m2, 3) the mass of rapeseed seeds from plants pollinated by bees. The flight intensity of worker bees during the rapeseed flowering period (13.04.2024-09.05.2024) was studied for 3 consecutive minutes, recording the number of bees that returned from the field with nectar and pollen balls. Three lots of bee colonies were formed at the apiary, 5 in each. In lot I the strongest bee colonies were selected, in lot II – medium-strong colonies and in lot III – weak colonies. The recordings were carried out in the first half of the day at 1000 hours and at 1500hours. The flight intensity of bees varied according to the time of the light-day and the strength of the bee colony. The number of bees collecting pollen was lower compared to the bees collecting nectar. The maximum number of bees that collected pollen (124) and nectar (180) was recorded at 1500 hours (May 6, 2024). For recording flower visitation per 1 m2, three plots were marked on the cultivated rapeseed area: at a distance of 200 m; 800 m and 1500 m from the apiary. It was established that honey bees visited the flowers more frequently at a distance of 200 m where a total of 186 bees were recorded, at 800 m – 103 bees and at 1500 m – 32 bees. The efficiency of honey bee use for rapeseed pollination was assessed on the basis of the amount of seed yield. To determine the contribution of bees to increased seed yield, 5 plants from each plot were isolated at the beginning of flowering. At the beginning of rapeseed harvest, these plants (without pollination by bees) were removed manually from the respective plots. The seeds were collected and weighed, and their mass was compared with the mass of seeds from the pollinated plants. Due to pollination of rapeseed plants by bees, the mass of seeds per plant increased, on average, by 66% and per square meter by 65%. More efficient pollination of rapeseed can be achieved by placing the apiary with strong families near the nectar-pollen source, but not further than 1500 m.; Scopul investigației constă în determinarea eficienței polenizării rapiței cu ajutorul albinelor. În cadrul cercetărilor, realizate la o stupină situată în apropierea unor plantații de rapiță, s-a evaluat: 1) intensitatea de zbor a albinelor lucrătoare pentru colectarea nectarului și polenului, 2) numărul de albine, care au frecventat florile de rapiță pe un m2, 3) masa semințelor de rapiță de la plantele polenizate cu ajutorul albinelor. Intensitatea de zbor a albinelor în perioada înfloririi rapiței (13.04.2024-09.05.2024) s-a studiat pe parcursul a 3 minute consecutiv, înregistrând numărul de albine care s-au întors din câmp cu nectar și cu ghemotoace de polen. La stupină au fost formate 3 loturi de familii de albine, a câte 5 în fiecare. În lotul I au fost selectate cele mai puternice familii de albine, lotul II – familiile cu putere medie și în lotul III – familii slabe. Înregistrările s-au efectuat în prima jumătate a zilei la orele 1000 și după masă la orele 1500. Intensitatea de zbor a albinelor a variat în funcție de ora zilei-lumină și puterea familiei de albine. Numărul de albine care au colectat polen a fost mai redus comparativ cu albinele care au colectat nectar. Numărul maxim de albine culegătoare de polen (124) și nectar (180) s-a înregistrat la orele 1500 (6 mai 2024). Pentru evidența frecventării florilor pe 1 m2 , pe suprafața de rapiță au fost marcate trei parcele: la distanța de 200 m; 800 m și 1500 m de la stupină. S-a stabilit, că albinele mai des au frecventat florile la o distanță de 200 m unde au fost înregistrate în total 186 albine, la 800 m – 103 albine și la 1500 m – 32 albine. Eficiența utilizării familiilor de albine la polenizarea culturii rapiței s-a evaluat reieșind din cantitatea recoltei de semințe. Pentru determinarea contribuției albinelor la sporirea producției de semințe, au fost izolate la începutul înfloririi rapiței câte 5 plante din fiecare parcelă. La începutul recoltării rapiței aceste plante (fără polenizare de către albine) au fost extrase manual din loturile respective, au fost colectate semințele și cântărite, masa acestora fiind comparată cu masa semințelor de la plantele polenizate. Datorită polenizării plantelor de rapiță de către albine, masa semințelor de pe o plantă a sporit, în medie, cu 66%, iar de pe un metru pătrat cu 65%. Polenizarea mai eficientă a rapiței se poate realiza prin amplasarea stupinei cu familii puternice în apropierea sursei nectaro-polenifere, dar nu mai departe de 1500 m.
</summary>
<dc:date>2025-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Eficacitatea biologică comparativă a unor produse de uz fitosanitar strobilurinice și triazolo-strobilurinice pentru combaterea unor micoze în culturile de floarea-soarelui</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/33176" rel="alternate"/>
<author>
<name>BĂDĂRĂU, Sergiu</name>
</author>
<author>
<name>BIVOL, Alexei</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/33176</id>
<updated>2025-09-05T11:49:40Z</updated>
<published>2025-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Eficacitatea biologică comparativă a unor produse de uz fitosanitar strobilurinice și triazolo-strobilurinice pentru combaterea unor micoze în culturile de floarea-soarelui
BĂDĂRĂU, Sergiu; BIVOL, Alexei
The paper presents the results of state testing in the Republic of Moldova of new strobilurin-based phytosanitary products (Arkheon, SC, Netrix 500 SC, and FUN 3 SC) and triazole-strobilurin-based products (Binazol 300 SC, AGFun-10, SC, and FUN 5 SC) against fungi such as Sclerotinia sclerotiorum, Phoma mcdonaldi, Phomopsis helianthi, and Alternaria helianthi, which cause key diseases for sunflower – white rot, phoma, phomopsis, and alternaria. The products subjected to state trials showed sufficiently high biological efficacy to be approved and included as fungicides in the integrated sunflower protection system and in the State Register of Phytosanitary Products and Fertilizers, approved for use in the Republic of Moldova.; În lucrare se prezintă rezultatele privind testarea de stat în Republica Moldova a unor noi produse de uz fitosanitar strobilurinice (Arkheon, SC, Netrix 500 SC și FUN 3 SC) și triazolo-strobilurinice (Binazol 300 SC, AGFun-10, SC și FUN 5 SC), împotriva ciupercilor Sclerotinia sclerotiorum, Phoma mcdonaldi, Phomopsis helianthi și Alternaria helianthi, care provoacă bolile cheie ale florii-soarelui: putregaiul alb, fomoza, fomopsisul și alternarioza. Preparatele supuse încercărilor de stat au arătat o eficiență biologică destul de înaltă, pentru a fi omologate și incluse în calitate de fungicide în sistemul de protecție integrată a florii-soarelui și în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar și al fertilizanților, permise pentru utilizare în Republica Moldova.
</summary>
<dc:date>2025-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
</feed>
