<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
<title>Nr. 1</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/31198" rel="alternate"/>
<subtitle/>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/31198</id>
<updated>2026-04-20T04:30:53Z</updated>
<dc:date>2026-04-20T04:30:53Z</dc:date>
<entry>
<title>Retrospective analysis of nutritional security in the Republic of Moldova</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/31274" rel="alternate"/>
<author>
<name>SIMINIUC, Rodica</name>
</author>
<author>
<name>ȚURCANU, Dinu</name>
</author>
<author>
<name>SIMINIUC, Sergiu</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/31274</id>
<updated>2025-05-12T11:01:19Z</updated>
<published>2025-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Retrospective analysis of nutritional security in the Republic of Moldova
SIMINIUC, Rodica; ȚURCANU, Dinu; SIMINIUC, Sergiu
Nutritional security is crucial for public health in Moldova, a country facing a dual burden of malnutrition - undernutrition alongside rising obesity and non-communicable diseases (NCDs). Despite progress in food availability, challenges in dietary quality and health outcomes remain. This study evaluates Moldova's nutritional profile using national and international data. The main goal is to assess the current state of nutritional security in Moldova, identify policy and data gaps, and propose recommendations to improve dietary quality and combat NCDs through effective policies and data-driven actions. A systematic review of reports from international organizations, such as the Global Nutrition Report (GNR) and The State of Food Security and Nutrition in the World (SOFI), as well as national policy documents, was conducted for the period 2015–2024. Key indicators such as food insecurity, obesity, anemia, and micronutrient deficiencies were analyzed. The effectiveness of national programs like the National Program in the Field of Food and Nutrition (2014–2020) was also assessed. Moldova shows high rates of food insecurity (24.7%), anemia in women (26.1%), and obesity (23.0% in 2022). Fragmented data and the lack of a centralized monitoring system hinder progress. Addressing Moldova's nutritional challenges requires a centralized monitoring system, improved data collection, and a comprehensive national nutrition strategy aligned with global standards.; Securitatea nutrițională este esențială pentru sănătatea publică în Republica Moldova, o țară care se confruntă cu o dublă povară a malnutriției - subnutriție, alături de creșterea obezității și a bolilor netransmisibile (BNT). În ciuda progreselor în disponibilitatea alimentelor, persistă provocări legate de calitatea alimentației și rezultatele în materie de sănătate. Acest studiu evaluează profilul nutrițional al Moldovei, utilizând date naționale și internaționale. Scopul principal este de a evalua starea actuală a securității nutriționale în Moldova, identificând lacunele din politici și date, și de a propune recomandări pentru îmbunătățirea calității alimentației și combaterea BNT prin politici eficiente și acțiuni bazate pe date concrete. A fost realizată o revizuire sistematică a rapoartelor organizațiilor internaționale, precum Global Nutrition Report (GNR) și The State of Food Security and Nutrition in the World (SOFI), precum și a documentelor de politici naționale, pentru perioada 2015–2024. Au fost analizați indicatori-cheie precum insecuritatea alimentară, obezitatea, anemia și deficiențele de micronutrimente. Eficiența programelor naționale, cum ar fi Programul Național în Domeniul Alimentației și Nutriției (2014–2020), a fost de asemenea evaluată. Moldova prezintă rate ridicate de insecuritate alimentară (24,7%), anemie la femei (26,1%) și obezitate (23,0% în 2022). Fragmentarea datelor și lipsa unui sistem centralizat de monitorizare împiedică progresul. Abordarea provocărilor nutriționale ale Moldovei necesită un sistem centralizat de monitorizare, îmbunătățirea colectării datelor și o strategie națională cuprinzătoare în domeniul nutriției, aliniată la standardele globale.
</summary>
<dc:date>2025-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Beyond the mountains: unveiling the ease of living in the Himalayan state of Uttarakhand in India</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/31272" rel="alternate"/>
<author>
<name>RAUTELA, Piyoosh</name>
</author>
<author>
<name>BIST, Meenakshi</name>
</author>
<author>
<name>BHATT, Deepshikha Rawat</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/31272</id>
<updated>2025-05-12T11:02:40Z</updated>
<published>2025-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Beyond the mountains: unveiling the ease of living in the Himalayan state of Uttarakhand in India
RAUTELA, Piyoosh; BIST, Meenakshi; BHATT, Deepshikha Rawat
This paper challenges the conventional equation of economic prosperity with human well-being and explores alternative parameters for assessing the ease of living in the Himalayan state of Uttarakhand in India. Recognizing the limitations of relying solely on economic indicators like GDP, the study examines access to basic amenities and public services across different districts of the state. Contrary to the prevailing narrative of "lack of facilities" driving out-migration from the mountainous districts, the analysis reveals that these regions may offer a comparable, if not superior, quality of life in certain aspects, particularly concerning healthcare and infant mortality rates. This finding underscores the need for a more holistic approach to development that prioritizes human well-being in its entirety, encompassing access to healthcare, education, transportation, and essential infrastructure. By examining well-being indicators beyond economic metrics, this research aims to unveil a more nuanced understanding of the ease of living in Uttarakhand and inform policy decisions that promote sustainable development, reduce out-migration pressures, and improve the quality of life for all residents, ultimately contributing to a more balanced and equitable society.; Această lucrare abordează ecuația convențională a prosperității economice cu bunăstarea umană și explorează parametrii alternativi pentru evaluarea ușurinței de a trăi în statul Himalayan Uttarakhand din India. Recunoscând limitările de a se baza exclusiv pe indicatori economici precum PIB-ul, studiul examinează accesul la facilități de bază și servicii publice în diferite districte ale statului. Spre deosebire de narațiunea predominantă despre „lipsa facilităților” care provoacă emigrarea din raioanele muntoase, analiza arată că aceste regiuni pot oferi o calitate a vieții comparabilă, dacă nu superioară, în anumite aspecte, în special în ceea ce privește asistența medicală și ratele mortalității infantile. Această constatare subliniază necesitatea unei abordări mai holistice a dezvoltării, care să acorde prioritate bunăstării umane în întregime, cuprinzând accesul la asistență medicală, educație, transport și infrastructură esențială. Prin examinarea indicatorilor de bunăstare dincolo de metricile economice, această cercetare își propune să dezvăluie o înțelegere mai nuanțată a ușurinței de a trăi în Uttarakhand și să informeze deciziile politice care promovează dezvoltarea durabilă, reduc presiunile de migrație și îmbunătățesc calitatea vieții pentru toți rezidenții, contribuind în cele din urmă la o societate mai echilibrată și mai echitabilă.
</summary>
<dc:date>2025-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Identifying reasons for students learning activity in vocational technical education</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/31271" rel="alternate"/>
<author>
<name>PLĂMĂDEALĂ, Vasile</name>
</author>
<author>
<name>SUGAC, Olga</name>
</author>
<author>
<name>GOIAN, Vladimir</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/31271</id>
<updated>2025-05-12T11:04:35Z</updated>
<published>2025-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Identifying reasons for students learning activity in vocational technical education
PLĂMĂDEALĂ, Vasile; SUGAC, Olga; GOIAN, Vladimir
The fundamental changes taking place in socio-economic life, both in the country and abroad in recent years, have required a revision of priorities in the system of training engineering personnel and have identified one of the most important goals of a higher technical school – the preparation of the future engineer for independent professional and creative activity, as a necessary condition for the formation of the student's personality, motivated by the creative realization of personal potential, professional skills and abilities. Among the psychological and pedagogical problems of higher education, the most significant is the problem of developing the educational motivation of students, since a high level of educational motivation is one of the most effective means of increasing the efficiency and quality of the educational process. The article includes theoretical and empirical research focused on learning motivation among students of the study programs of Engineering and Management in Transport and Automotive Transport Engineering within the Faculty of Mechanical, Industrial and Transport Engineering of the Technical University of Moldova, identifying the specifics of the dominant learning motivation depending on the year and study program, determining students' attitude towards the objects of the curriculum from the perspective of interest, importance and understanding, and establishing the factors influencing students' learning motivation.; Schimbările fundamentale care au loc în viața socio-economică atât în țară, cât și în afara ei în ultimii ani au necesitat o revizuire a priorităților în sistemul de pregătire a personalului ingineresc și au identificat unul dintre cele mai importante obiective ale școlii tehnice superioare – pregătirea viitorului inginer pentru activitate profesională și creativă independentă ca o condiție necesară a formarii personalității studentului, motivată de realizarea creativă a potențialului personal, aptitudinilor și abilităților profesionale. Dintre problemele psihologice și pedagogice ale învățământului superior, cea mai semnificativă este problema formării motivației educaționale a studenților, întrucât un nivel ridicat de motivație educațională este unul dintre cele mai eficiente mijloace de creștere a eficienței și calității procesului de învățământ. Articolul cuprinde o cercetare teoretică și empirică axată pe motivația învățării la studenții programelor de studii Inginerie și Management în Transporturi și Ingineria Transportului Auto din cadrul Facultății Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi a Universității Tehnice a Moldovei, identificarea specificului motivației dominante a învățării în funcție de anul și programul de studii, determinarea atitudinii studenților față de obiectele planului de învățământ din perspectiva interesului, importanței și înțelegerii și stabilirea factorilor de influență a motivației învățării la studenți.
</summary>
<dc:date>2025-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Political economy of food systems: Africa and the Russia-Ukraine war</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/31270" rel="alternate"/>
<author>
<name>NDHLOVU, Emmanuel</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/31270</id>
<updated>2025-05-12T11:05:23Z</updated>
<published>2025-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Political economy of food systems: Africa and the Russia-Ukraine war
NDHLOVU, Emmanuel
This article examines the connection between political developments, economic structures, and food systems in Africa, focusing on the Russia-Ukraine war. The article explores how the prevailing political economy influences food production, distribution, and consumption, identifies the conduits through which the war impacted the food system value chain, and proposes how national and local governments can build resilient food systems capable of meeting the population’s food needs amidst crises. The findings show that the war affected Africa's food system mainly by disrupting the supply chain of commodities that Africa used to develop and sustain its food system. The war disrupted inputs, energy, and food products from Russia and Ukraine to African countries that depend on these countries for these commodities. The article also proposes response mechanisms to the impacts of the war and how African countries can navigate future disruptions and build resilient food systems capable of meeting the population’s food needs. The article could be exciting for politicians and policymakers working on food security, food sovereignty, and diplomatic issues.; Articolul examinează legătura dintre evoluțiile politice, structurile economice și sistemele alimentare din Africa, concentrându-se pe războiul Rusia-Ucraina. Articolul explorează modul în care economia politică dominantă influențează producția, distribuția și consumul de alimente, identifică canalele prin care războiul a afectat lanțul valoric al sistemului alimentar și propune modul în care guvernele naționale și locale pot construi sisteme alimentare rezistente, capabile să satisfacă nevoile alimentare ale populației în timpul crizelor. Descoperirile arată că războiul a afectat sistemul alimentar al Africii în principal prin perturbarea lanțului de aprovizionare cu mărfuri pe care Africa le-a folosit pentru a-și dezvolta și susține sistemul alimentar. Războiul a perturbat inputurile, energia și produsele alimentare din Rusia și Ucraina către țările africane care depind de aceste țări pentru aceste mărfuri. Articolul propune, de asemenea, mecanisme de răspuns la impactul războiului și modul în care țările africane pot naviga în viitoarele perturbări și pot construi sisteme alimentare rezistente, capabile să satisfacă nevoile alimentare ale populației. Articolul ar putea fi captivant pentru politicienii și factorii de decizie care lucrează la securitatea alimentară, suveranitatea alimentară și problemele diplomatice.
</summary>
<dc:date>2025-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
</feed>
