<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
<title>2019 (ediţia a 14-a, 21‐22 noiembrie)</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/28527" rel="alternate"/>
<subtitle/>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/28527</id>
<updated>2026-04-11T23:53:01Z</updated>
<dc:date>2026-04-11T23:53:01Z</dc:date>
<entry>
<title>Matematica în mișcare. Bicicleta</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/28548" rel="alternate"/>
<author>
<name>APOSTOL, Daniel</name>
</author>
<author>
<name>MANEA, Elena Nadia</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/28548</id>
<updated>2024-11-13T12:24:08Z</updated>
<published>2019-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Matematica în mișcare. Bicicleta
APOSTOL, Daniel; MANEA, Elena Nadia
În lucrarea de față sunt tratate o serie de elemente, atât teoretice, cât și constructive, privind bicicletele, vehicul ce utilizaează pentru deplasare două roți. Sunt prezentate mai multe tipuri de biciclete, de la cele cu tracțiune umană la cele cu alt tip de tracțiune, electrică sau cu motor termic.
</summary>
<dc:date>2019-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Evoluţia unor instrumente şi dispozitive geometrice utilizate în matematică, arhitectură şi construcţii (VI) - curba ovoid-</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/28547" rel="alternate"/>
<author>
<name>CANTEMIR, Lorin</name>
</author>
<author>
<name>ANTONOVICI, Constantin</name>
</author>
<author>
<name>ŞTEFAN, Andrei</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/28547</id>
<updated>2024-11-13T12:19:07Z</updated>
<published>2019-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Evoluţia unor instrumente şi dispozitive geometrice utilizate în matematică, arhitectură şi construcţii (VI) - curba ovoid-
CANTEMIR, Lorin; ANTONOVICI, Constantin; ŞTEFAN, Andrei
În unele dicţionare noţiunea de ovoid nici nu este amintită, iar în altele noţiunea este tratată inexplicit, oferind posibilitatea unor confuzii, ca în definiţia următoare: ovoid = în formă de ou, oval, ovoidal, oviform (lat. ovum –ou, gr. eidos – formă). Dar, se ştie că ovoidul este un corp, având o suprafață de revoluție cu o singură axă de simetrie, în timp ce ovalul este o suprafaţă plană cu două dimensiuni.&#13;
Noi am încercat să precizăm noţiunea respectivă. Curba - ovoid este o figură plană, închisă, formată din patru arce circulare (câte două egale) racordate între ele, simetrică numai faţă de o axă. Denumirea ei provine de la asemănarea cu forma unui ou, iar prima utilizare cunoscută este în 1776.
</summary>
<dc:date>2019-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Emil Luca-inginerul ieșean cu diploma nr. 1 (partea II-a)</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/28546" rel="alternate"/>
<author>
<name>PUIŞOR, Adrian</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/28546</id>
<updated>2024-11-13T12:07:27Z</updated>
<published>2019-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Emil Luca-inginerul ieșean cu diploma nr. 1 (partea II-a)
PUIŞOR, Adrian
Chiar dacă nu a obținut, poate, notorietatea științifică internațională pe care ar fi meritat-o, profesorul Luca a trăit gloria lui. Căci, în anii tinereții sale, un profesor universitar de talia sa, la o universitate abia în formare, strălucea cu adevărat. Când și-a început cariera academică, în 1941, cele două facultăți ale Politehnicii n-aveau mai mult de 20 de profesori si conferențiari. Azi sunt cu sutele, iar studenți sunt mii. "Cum să mai aibă timp profesorul să lucreze cu fiecare student în parte?", întreabă retoric prof. dr. Emil Luca, convins fiind că "fără această comuniune sufletească între student și profesor, nimic nu se poate face. Experiența i-a arătat că stima se câștigă mai ușor. "Să te faci iubit însă, e mai greu", spune completând apoi: "Eu m-am înțeles cu studenții extraordinar!".
</summary>
<dc:date>2019-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Emil Luca-inginerul ieșean cu diploma nr.1 (partea I-a)</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/28545" rel="alternate"/>
<author>
<name>PUIŞOR, Adrian</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/28545</id>
<updated>2024-11-13T11:59:58Z</updated>
<published>2019-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Emil Luca-inginerul ieșean cu diploma nr.1 (partea I-a)
PUIŞOR, Adrian
La 6 octombrie 2020 s-au împlinit 105 de ani de la nașterea Prof.dr.doc.ing. EMIL LUCA, despre care se poate afirma, fără rezerve, că a fost una dintre personalitățile care au marcat cu strălucire învățământul superior electrotehnic ieșean, vreme de mai bine de șapte decenii, începând din 1939, odată cu înființarea Facultății de Electrotehnică din cadrul noului Institut&#13;
&#13;
Politehnic Iași.
</summary>
<dc:date>2019-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
</feed>
